5 definiții pentru descumpăra


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

descumpăra v vz răscumpăra

DESCUMPĂRA vb. (Ban., Trans. SV) A răscumpăra. Domnul își va descumpăra robii. VCC, 32. Eximo. Descompar. Kiváltok. LEX. MARS., 203. ♦ (Criș.) A mîntui, a absolvi. Hristos descumpără ceastă lume. MiSC. SEC. XVII, 56v. Variante: descompăra (LEX. MARS., 203). Etimologie: cf. cumpăra, scumpăra.

răscúmpăr, a v. tr. (răs- și cumpăr). Cumpăr ĭar saŭ recapăt un lucru vîndut orĭ perdut: a răscumpăra o casă, un captiv. Scap de perzare: Hristos ĭ-a răscumpărat pe creștinĭ. Vechĭ. Răzbun: a răscumpăra pe cineva despre cineva (și intr.: să-șĭ răscumpere despre vrăjmaș). V. refl. Scap dînd banĭ: captivu s’a răscumpărat din mînile tîlharilor. – Vechĭ și scumpăr (trafichez) și descumpăr.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

descumpărá, descumpăr, vb. tranz. – A plăti, simbolic, nănașa, pentru a reintra în posesia propriului copil, după botez. – Cf. răscumpăra (Scriban, MDA).

Intrare: descumpăra
descumpăra
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.