2 intrări

9 definiții

descrucișát1 sns [At: MDA ms / E: descrucișa] 1-3 Descrucișare (1-3).

descrucișát2, ~ă a [At: DEX / Pl: ~áți, ~e / E: descrucișa] 1 (D. obiecte care au fost încrucișate) Depărtat unul de altul. 2 (Îvp; d. arme) Scos de la brâu.

descrucișá vt [At: MAT. FOLK. 7 / Pzi: ~șéz / E: des- + (în)crucișa] 1 (Rar) A face să nu mai fie așezat cruciș Si: a descruci. 2 (Îvp; d. arme) A scoate armele de la brâu Cf încrucișa.

DESCRUCIȘÁ, descrucișez, vb. I. Tranz. (Rar) A face să nu mai fie așezat cruciș. – Pref. des- + [în]crucișa.

DESCRUCIȘÁ, descrucișez, vb. I. Tranz. (Rar) A face să nu mai fie așezat cruciș. – Des1 + [în]crucișa.

DESCRUCIȘÁ, descrucișez, vb. I. Tranz. (Rar) A desface două obiecte așezate cruciș, a le depărta unul de altul. Pentru a descrucișa zburătorii !... sus gabierii !... și marinarii se aruncară pe scările de frînghie. BART, S. M. 51.

descrucișá (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 descrucișeáză, 1 pl. descrucișắm; conj. prez. 3 descrucișéze; ger. descrucișấnd

descrucișá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. descrucișeáză, 1 pl. descrucișăm; conj. prez. 3 sg. și pl. descrucișéze; ger. descrucișând

A DESCRUCIȘÁ ~éz tranz. rar A face să nu mai fie așezat cruciș. /des- + a [în]crucișa

Intrare: descrucișa
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) descrucișa descrucișare descrucișat descrucișând singular plural
descrucișea descrucișați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) descrucișez (să) descrucișez descrucișam descrucișai descrucișasem
a II-a (tu) descrucișezi (să) descrucișezi descrucișai descrucișași descrucișaseși
a III-a (el, ea) descrucișea (să) descrucișeze descrucișa descrucișă descrucișase
plural I (noi) descrucișăm (să) descrucișăm descrucișam descrucișarăm descrucișaserăm, descrucișasem*
a II-a (voi) descrucișați (să) descrucișați descrucișați descrucișarăți descrucișaserăți, descrucișaseți*
a III-a (ei, ele) descrucișea (să) descrucișeze descrucișau descrucișa descrucișaseră
Intrare: descrucișat
descrucișat
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular descrucișat descrucișatul descrucișa descrucișata
plural descrucișați descrucișații descrucișate descrucișatele
genitiv-dativ singular descrucișat descrucișatului descrucișate descrucișatei
plural descrucișați descrucișaților descrucișate descrucișatelor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)