O definiție pentru descoperitură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

descoperitúră sf [At: CORESI, EV., 15 / Pl: ~ri / E: descoperi + -tură] 1-3 (Înv) Descoperire (12-14). 4 Trădare. 5 (Înv) Denunțare. 6 (Ccr) Ceea ce a fost destăinuit.

Intrare: descoperitură
descoperitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • descoperitu
  • descoperitura
plural
  • descoperituri
  • descoperiturile
genitiv-dativ singular
  • descoperituri
  • descoperiturii
plural
  • descoperituri
  • descoperiturilor
vocativ singular
plural