O definiție pentru descompozițiune

*descompozițiúne f. (d. compozițiune). Desfacerea unuĭ corp compus în elementele luĭ. Putrezire: cadavrele, la căldură, întră în descompozițiune. Fig. Turburarea, stricarea aspectuluĭ obișnuit: descompozițiunea fețeĭ unuĭ om. – Și -íție, dar maĭ des descompunere. Și dis-.

Intrare: descompozițiune
descompozițiune
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular descompozițiune descompozițiunea
plural descompozițiuni descompozițiunile
genitiv-dativ singular descompozițiuni descompozițiunii
plural descompozițiuni descompozițiunilor
vocativ singular
plural