opțiuni
  • info

11 definiții pentru descălecător

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DESCĂLECĂTOR, descălecători, s. m. (Înv.) Întemeietor de țară. [Var.: descălicător s. m.] – Descăleca + suf. -ător.

DESCĂLECĂTOR, descălecători, s. m. (Înv.) Întemeietor de țară. [Var.: descălicător s. m.] – Descăleca + suf. -ător.

descălecător, ~oare sm, a [At: M. COSTIN, ap. DA ms / V: ~lic~ / Pl: ~i, ~oare / E: descăleca + -tor] 1-2 (Persoană) care coboară de pe cal. 3-4 (Persoană) care se stabilește undeva. 5-6 (Persoană) care întemeiază o țară.

DESCĂLECĂTOR, descălecători, s. m. (Arhaizant) Întemeietor de țară. Rămîneți în umbră sfîntă, Basarabi și voi Mușatini, Descălecători de țară, dătători de legi și datini. EMINESCU, O. I 149. – Variantă: descălicător (CAMIL PETRESCU, B. 187) s. m.

DESCĂLECĂTOR ~i m. înv. Întemeietor de țară. ~ul Moldovei. /a descăleca + suf. ~ător

descălecător m. fig. întemeietor: Basarabi și voi Mușatini, descălecători de țară, dătători de legi și datini EM.

DESCĂLICĂTOR s. m. v. descălecător.

DESCĂLICĂTOR s. m. v. descălecător.

DESCĂLICĂTOR s. m. v. descălecător.

descălecătoare sf [At: M. COSTIN, ap. DA ms / V: ~lic~ / Pl: ~ori / E: descăleca + -toare] 1-3 Descălecare (1-3).

descălicător sm vz descălecător

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

descălecător (înv.) s. m., pl. descălecători

descălecător s. m., pl. descălecători

descălecător s. m., pl. descălecători

Intrare: descălecător
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • descălecător
  • descălecătorul
  • descălecătoru‑
plural
  • descălecători
  • descălecătorii
genitiv-dativ singular
  • descălecător
  • descălecătorului
plural
  • descălecători
  • descălecătorilor
vocativ singular
  • descălecătorule
plural
  • descălecătorilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • descălicător
  • descălicătorul
  • descălicătoru‑
plural
  • descălicători
  • descălicătorii
genitiv-dativ singular
  • descălicător
  • descălicătorului
plural
  • descălicători
  • descălicătorilor
vocativ singular
  • descălicătorule
plural
  • descălicătorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

descălecător, descălecătorisubstantiv masculin

  • 1. învechit Întemeietor de țară. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Rămîneți în umbră sfîntă, Basarabi și voi Mușatini, Descălecători de țară, dătători de legi și datini. EMINESCU, O. I 149. DLRLC
etimologie:
  • Descăleca + sufix -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.