2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DESABLÁ vb. tr. a îndepărta nisipul care a servit la formarea tiparului în care s-a turnat o piesă de metal. (< fr. dessabler)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

desabláre s. f., g.-d. art. desablării, pl. desablări

desablá vb., ind. prez. 3 sg. desableáză

Intrare: desablare
desablare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • desablare
  • desablarea
plural
  • desablări
  • desablările
genitiv-dativ singular
  • desablări
  • desablării
plural
  • desablări
  • desablărilor
vocativ singular
plural
Intrare: desabla
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • desabla
  • desablare
  • desablat
  • desablatu‑
  • desablând
  • desablându‑
singular plural
  • desablea
  • desablați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • desablez
(să)
  • desablez
  • desablam
  • desablai
  • desablasem
a II-a (tu)
  • desablezi
(să)
  • desablezi
  • desablai
  • desablași
  • desablaseși
a III-a (el, ea)
  • desablea
(să)
  • desableze
  • desabla
  • desablă
  • desablase
plural I (noi)
  • desablăm
(să)
  • desablăm
  • desablam
  • desablarăm
  • desablaserăm
  • desablasem
a II-a (voi)
  • desablați
(să)
  • desablați
  • desablați
  • desablarăți
  • desablaserăți
  • desablaseți
a III-a (ei, ele)
  • desablea
(să)
  • desableze
  • desablau
  • desabla
  • desablaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)