8 definiții pentru desțăra
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
desțăra vr [At: CR (1839) 912/2 / V: (înv) ~țera, dis~, disțera / Pzi: ~rez / E: des- + țară cf fr depayser] (Înv) A emigra.
desțărà v. a alunga din țară, a exila: obligă pe mulți tineri a se desțăra AL. [Termen modelat după fr. dépayser].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
desțera v vz desțăra
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
disțăra v vz desțăra
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
disțera v vz desțăra
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*desțăréz v. tr. (d. țară, după a expatrĭa). Rar. Expatriez.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+desțăra (a se ~) (rar) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă desțărez, 3 se desțărează; conj. prez. 1 sg. să mă desțărez, 3 să se desțăreze; imper. 2 sg. afirm. desțărează-te; ger. desțărându-mă
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de cata
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DESȚĂRA vb. v. emigra, expatria, pribegi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: desțăra
| verb (VT201) Surse flexiune: DOOM 3 | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
| verb (VT201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
| verb (VT201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
| verb (VT201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)