5 definiții pentru derveli


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dervelí vt vz dârvăli

dervelésc v. tr. (d. dîrvală saŭ var. din terfelesc și berghelesc. Cp. și cu ung. durválni, a se deteriora). Est. Stric, urîțesc: mi s’aŭ dervelit mînile curățind la nucĭ. V. drevelesc.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DERVELÍ vb. v. jegoși, mânji, murdări, păta.

derveli vb. v. JEGOȘI. MÎNJI. MURDĂRI. PĂTA.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

dervelí, dervelésc, vb. IV (reg.) a strica, a deforma.

Intrare: derveli
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • derveli
  • dervelire
  • dervelit
  • dervelitu‑
  • dervelind
  • dervelindu‑
singular plural
  • dervelește
  • derveliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dervelesc
(să)
  • dervelesc
  • derveleam
  • dervelii
  • dervelisem
a II-a (tu)
  • dervelești
(să)
  • dervelești
  • derveleai
  • derveliși
  • derveliseși
a III-a (el, ea)
  • dervelește
(să)
  • dervelească
  • dervelea
  • derveli
  • dervelise
plural I (noi)
  • dervelim
(să)
  • dervelim
  • derveleam
  • dervelirăm
  • derveliserăm
  • dervelisem
a II-a (voi)
  • derveliți
(să)
  • derveliți
  • derveleați
  • dervelirăți
  • derveliserăți
  • derveliseți
a III-a (ei, ele)
  • dervelesc
(să)
  • dervelească
  • derveleau
  • derveli
  • derveliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)