9 definiții pentru derogațiune
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEROGAȚIUNE, derogațiuni, s. f. (Înv.) Derogare. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. dérogation.
DEROGAȚIUNE, derogațiuni, s. f. Derogare. [Pr.: ți-u-] – Din fr. dérogation.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEROGAȚIUNE s. f. derogare. (< fr. dérogation)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
derogați(un)e f. acțiunea de a deroga la dispozițiunile unei legi, la un uz.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*derogațiúne f. (lat. derogátio, -ónis). Acțiunea de a deroga de la o lege, de la un contract. – Și -áție și -áre.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
derogațiune (înv.) (desp. -ți-u-) s. f., g.-d. art. derogațiunii; pl. derogațiuni
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
derogațiune (înv.) (-ți-u-) s. f., g.-d. art. derogațiunii; pl. derogațiuni
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
derogațiune s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. derogațiunii; pl. derogațiuni
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
derogațiune s. v. DEROGARE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: -ți-u-ne
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
derogațiune, derogațiunisubstantiv feminin
- 1. Derogare. DEX '09 DEX '98 MDN '00sinonime: derogare
etimologie:
- dérogation DEX '09 DEX '98 MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.