derdeluș¹ sn [At: DEX / Pl: ~uri / E: nct] Loc în pantă unde se dau copiii cu săniuța Si: săniuș.

derdeluș² sn vz dârdăuș block

DERDELUȘ, derdelușuri, s. n. (Regional) Loc în pantă unde se dau copiii cu săniuța; săniuș. Nu mai dîrdîia nici cînd venea la școală, nici cînd se ducea la derdeluș. PAS, Z. I 71.

DERDELUȘ ~uri n. Loc în pantă unde se dau copiii cu săniuța; săniuș. /Orig. nec.

dădăuș² sn vz derdeluș

dăuș sn vz derdeluș

deldeluș sn vz derdeluș

dețuș sn vz derdeluș

didiuș sn vz derdeluș

dirliuș sn vz derdeluș

dădăúș V. derdeluș.

derdeúș, derdelúș, dîrdiúș, dîrdîíș, dîrdîúș, dîrníuș, dîrliúș și târliuș n., pl. urĭ (d. a dîrdîi, a tîrnîi). Munt. Șăniuș, locu’ unde se lasă copiiĭ cu săniuța la vale. – În Trans. (Blaj) dădăúș. Dîrdiuș și dîrdîiș în CL. 1920, 520 ȘI 521. V. dăĭnuș.

derdeluș s. n., pl. derdelușuri

derdeluș s. n., pl. derdelușuri

derdeluș s. n., pl. derdelușuri

DERDELUȘ s. săniuș. (Mergem la ~?)

derdeluș, derdelușuri, s.n. – (reg.) Loc în pantă unde se dau copiii cu sania. – Et. nec. (DEX, MDA).

derdeluș, -uri, s.n. – Loc în pantă unde se dau copii cu sania. – Et. nec. (MDA).