6 definiții pentru deputațiune

deputațiúne sf vz deputăție

DEPUTAȚIÚNE s. f. v. deputație.

DEPUTAȚIÚNE s.f. v. deputăție.

deputați(un)e f. 1. trimitere de persoane însărcinate cu o misiune; 2. înseși acele persoane.

*deputațiúne f. (lat. de-putátio, -ónis. V. reputațiune). Acțiunea de a deputa. Comisiune de deputațĭde trimeșĭ aĭ cuĭva: a deputațiune a sosit la palat. Calitatea de deputat. – Și -áție.

DEPUTÁȚIE, deputații, s. f. (Învechit și arhaizant) Deputăție (2). Eliade a pus pe umeri o pelerină albă și așteaptă solemn deputația de săteni. CAMIL PETRESCU, B. 112. Mihai-vodă trimise o deputație de două persoane. BĂLCESCU, O. II 266. – Variantă: (învechit) deputațiune (pronunțat -ți-u-) (CAMIL PETRESCU, B. 110) s. f.

Intrare: deputațiune
deputațiune
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular deputațiune deputațiunea
plural deputațiuni deputațiunile
genitiv-dativ singular deputațiuni deputațiunii
plural deputațiuni deputațiunilor
vocativ singular
plural