14 definiții pentru depunător
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEPUNĂTOR, -OARE, depunători, -oare, s. m. și f. Persoană care depune pentru păstrare o sumă de bani, hârtii de valoare etc. – Depune + suf. -ător.
depunător, ~oare smf [At: BARCIANU / V: (înv) ~puit~ / Pl: ~i, ~oare / E: depune + -ător] Persoană care depune spre păstrare o sumă de bani, hârtii de valoare etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEPUNĂTOR, -OARE, depunători, -oare, s. m. și f. Persoană care depune spre păstrare o sumă de bani, hârtii de valoare etc. – Depune + suf. -ător.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
DEPUNĂTOR, -OARE, depunători, -oare, s. m. și. f. Persoană care depune spre păstrare (de obicei la o instituție bancară) o sumă de bani, hîrtii de valoare, lucruri de preț etc.; deponent.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEPUNĂTOR, -OARE s.m. și f. Persoană care depune (bani) spre păstrare. [< depune + -(ă)tor].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEPUNĂTOR, -OARE s. m. f. deponent2, depozant (2). (< depune + -/ă/tor)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DEPUNĂTOR ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Persoană care a depus sau care depune bani sau hârtii de valoare la păstrare; deponent. /a depune + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
depunător m. cel ce depune.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
depuitor, ~oare a vz depunător
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
depunător s. m., pl. depunători
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
depunător s. m., pl. depunători
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
depunător s. m., pl. depunători
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DEPUNĂTOR s. v. deponent.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DEPUNĂTOR s. (JUR.) deponent. (~ la CEC.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
depunător, depunătorisubstantiv masculin depunătoare, depunătoaresubstantiv feminin
etimologie:
- Depune + sufix -ător. DEX '09 DEX '98 DN