2 intrări

22 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

depopulat1 sn [At: MDA ms / E: depopula] Depopulare.

depopulat2, ~ă a [At: DLR ms / Pl: ~ați, ~e / E: depopula] (D. un teritoriu) Care a suferit o scădere sau o dispariție totală a populației.

DEPOPULÁT, -Ă, depopulați, -te, adj. (Despre teritorii) Care a suferit o împuținare mare a populației. – Variantă: (învechit) despopulát, -ă (BĂLCESCU, O. II 169) adj.

DEPOPULÁ, depopulez, vb. I. Tranz. (Despre calamități) A reduce numeric sau a distruge în mare parte populația unei țări, a unei regiuni. ♦ Refl. A se reduce drastic populația unei regiuni sau a unei țări din cauza sporului migratoriu sau natural negativ. – Din lat. depopulare. Cf. fr. dépeupler, it. depopolare.

depopula vt [At: DLR ms / Pzi: ~léz / E: lat depopulare cf fr dépeupler; it depopolare] A reduce numeric sau a distruge în mare parte populația unei țări, a unei regiuni.

DEPOPULÁ, depopulez, vb. I. Tranz. (Despre calamități) A reduce numeric sau a distruge în mare parte populația unei țări, a unei regiuni. – Din lat. depopulare. Cf. fr. dépeupler, it. depopolare.

DEPOPULÁ, depopulez, vb. I. Tranz. (Despre anumite calamități) A distruge în mare parte populația unei țări, a unei regiuni, a unui oraș. Războaiele de jaf și cotropire au depopulat regiuni întregi. – Variantă: despopulá vb. I.

DEPOPULÁ vb. I. tr. A distruge, a nimici o mare parte din populația unei țări, a unui teritoriu etc. [Var. despopula vb. I. / < de + popula, cf. it. depopolare].

DEPOPULÁ vb. tr. a distruge o mare parte din populația de plante, animale sau oameni dintr-un teritoriu. (< lat. depopulare)

A DEPOPULÁ ~éz tranz. (teritorii, regiuni) A lipsi de populație în mod violent. /<lat. depopulare

despopulà v. 1. a lipsi de locuitori, de animale, de vegetale; 2. a-și pierde locuitorii.

*despopuléz v. tr. (d. fr. dé-peupler, saŭ lat. depópulor, -ári. V. populez). Privez de locuitorĭ, de animale: a despopula o țară, un lac.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

depopulá (a ~) vb., ind. prez. 3 depopuleáză

depopulá vb., ind. prez. 1 sg. depopuléz, 3 sg. și pl. depopuleáză

arată toate definițiile

Intrare: depopulat
depopulat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • depopulat
  • depopulatul
  • depopulatu‑
  • depopula
  • depopulata
plural
  • depopulați
  • depopulații
  • depopulate
  • depopulatele
genitiv-dativ singular
  • depopulat
  • depopulatului
  • depopulate
  • depopulatei
plural
  • depopulați
  • depopulaților
  • depopulate
  • depopulatelor
vocativ singular
plural
despopulat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • despopulat
  • despopulatul
  • despopulatu‑
  • despopula
  • despopulata
plural
  • despopulați
  • despopulații
  • despopulate
  • despopulatele
genitiv-dativ singular
  • despopulat
  • despopulatului
  • despopulate
  • despopulatei
plural
  • despopulați
  • despopulaților
  • despopulate
  • despopulatelor
vocativ singular
plural
Intrare: depopula
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • depopula
  • depopulare
  • depopulat
  • depopulatu‑
  • depopulând
  • depopulându‑
singular plural
  • depopulea
  • depopulați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • depopulez
(să)
  • depopulez
  • depopulam
  • depopulai
  • depopulasem
a II-a (tu)
  • depopulezi
(să)
  • depopulezi
  • depopulai
  • depopulași
  • depopulaseși
a III-a (el, ea)
  • depopulea
(să)
  • depopuleze
  • depopula
  • depopulă
  • depopulase
plural I (noi)
  • depopulăm
(să)
  • depopulăm
  • depopulam
  • depopularăm
  • depopulaserăm
  • depopulasem
a II-a (voi)
  • depopulați
(să)
  • depopulați
  • depopulați
  • depopularăți
  • depopulaserăți
  • depopulaseți
a III-a (ei, ele)
  • depopulea
(să)
  • depopuleze
  • depopulau
  • depopula
  • depopulaseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • despopula
  • despopulare
  • despopulat
  • despopulatu‑
  • despopulând
  • despopulându‑
singular plural
  • despopulea
  • despopulați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • despopulez
(să)
  • despopulez
  • despopulam
  • despopulai
  • despopulasem
a II-a (tu)
  • despopulezi
(să)
  • despopulezi
  • despopulai
  • despopulași
  • despopulaseși
a III-a (el, ea)
  • despopulea
(să)
  • despopuleze
  • despopula
  • despopulă
  • despopulase
plural I (noi)
  • despopulăm
(să)
  • despopulăm
  • despopulam
  • despopularăm
  • despopulaserăm
  • despopulasem
a II-a (voi)
  • despopulați
(să)
  • despopulați
  • despopulați
  • despopularăți
  • despopulaserăți
  • despopulaseți
a III-a (ei, ele)
  • despopulea
(să)
  • despopuleze
  • despopulau
  • despopula
  • despopulaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

depopulat despopulat

  • 1. (Despre teritorii) Care a suferit o împuținare mare a populației.
    surse: DLRLC

etimologie:

depopula despopula

  • 1. (Despre calamități) A reduce numeric sau a distruge în mare parte populația unei țări, a unei regiuni.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN antonime: popula attach_file un exemplu
    exemple
    • Războaiele de jaf și cotropire au depopulat regiuni întregi.
      surse: DLRLC
    • 1.1. reflexiv A se reduce drastic populația unei regiuni sau a unei țări din cauza sporului migratoriu sau natural negativ.
      surse: DEX '09

etimologie: