4 definiții pentru depănătură

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEPĂNĂTURĂ, depănături, s. f. Ceea ce este depănat. – Depăna + suf. -tură.

DEPĂNĂTURĂ, depănături, s. f. Ceea ce este depănat. – Depăna + suf. -tură.

depănătu sf [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~ri / E: depăna + -tură] (Îdt) 1 Depănare. 2 Ceea ce este depănat.

depănătúră f., pl. ĭ. Felu de a depăna. Ață depănată.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

depănătu s. f., pl. depănături

Intrare: depănătură
depănătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • depănătu
  • depănătura
plural
  • depănături
  • depănăturile
genitiv-dativ singular
  • depănături
  • depănăturii
plural
  • depănături
  • depănăturilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

depănătu, depănăturisubstantiv feminin

  • 1. Ceea ce este depănat. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • Depăna + sufix -tură. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.