13 definiții pentru denar / dinar

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DENAR, denari, s. m. Monedă romană, de obicei de argint, în greutate de circa patru grame. – Din lat. denarius, it. denaro.

denar sm [At: DEX / Pl: ~i / E: it denario, lat denarius] 1 Monedă romană de argint, în greutate de 4 g. 2 Unitate monetară în Europa, în Evul Mediu.

DENAR, denari, s. m. Monedă romană, de obicei de argint, în greutate de circa patru grame. ♦ Unitate monetară în unele țări europene, în evul mediu. [Var.: dinar s. m.] – Din lat. denarius, it. denaro.

DENAR s.m. Monedă romană, de obicei de argint, în greutate de circa 4 g. ♦ Unitate monetară în unele țări europene în evul mediu. [Var. dinar s.m. / < lat. denarius, cf. it. denaro].

DENAR s. m. 1. monedă romană (de argint), de circa 4 g. 2. unitate monetară în unele țări europene în evul mediu. (< lat. denarius, it. demaro)

DINAR ~i m. 1) Monedă de argint în Roma antică. 2) Monedă de aur sau de argint de origine arabă care, în evul mediu, a circulat și în unele țări din Europa, inclusiv și în Țara Moldovei. 3) Unitate a sistemului monetar curent în Iugoslavia, Irak, Algeria, Tunisia etc. /<ngr. dinárium, fr. dinar

dinar m. 1. veche monedă romană în valoare de zece ași: Isus fu vândut pentru 30 de dinari; 2. veche monedă în Moldova în valoare de un leu: cu dinari moldovenești și cu grivne muntenești POP.; 3. ban în genere: jucătorul ce aruncă ultimu-i dinar. [Gr. mod.].

dinár m. (mgr. dinárion, vsl. dinarĭ, d. lat. denarius, de zece [adică nummus, monetă]). O veche monetă romană de argint în valoare de 10 așĭ, apoĭ 16 așĭ saŭ 4 sesterțiĭ (1 fr. și 7 banĭ). O veche monetă franceză care valora a doŭa-spre-zecea parte dintr’un sou tournois. O veche monetă românească de origine ardelenească, introdusă apoĭ și în cele doŭă principate româneștĭ (Era la început cea maĭ mică monetă românească de argint, apoĭ de aramă și se numea și ban. A fost părăsită pe la 1431). Numele franculuĭ sîrbesc. Dinaru văduveĭ, pomană făcută de un sărac, ca cea făcută de văduva din evanghelie. Dinaru sfîntuluĭ Petru, dar voluntar făcut papeĭ de către credincĭoșĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!denar (monedă romană) s. m., pl. denari

denar/dinar2 (monedă veche) s. m., pl. denari/dinari

denar/dinar (monedă veche) s. m., pl. denari/dinari

dinar (monedă veche) s. m. v. denar

Intrare: denar / dinar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • denar
  • denarul
  • denaru‑
plural
  • denari
  • denarii
genitiv-dativ singular
  • denar
  • denarului
plural
  • denari
  • denarilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dinar
  • dinarul
  • dinaru‑
plural
  • dinari
  • dinarii
genitiv-dativ singular
  • dinar
  • dinarului
plural
  • dinari
  • dinarilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

denar, denari / dinar, dinarisubstantiv masculin

  • 1. Monedă romană, de obicei de argint, în greutate de circa patru grame. DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. Unitate monetară în unele țări europene, în evul mediu. DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.