opțiuni
  • info

2 intrări

22 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEMOLARE, demolări, s. f. Acțiunea de a demola și rezultatul ei; dărâmare, demolițiune. – V. demola.

DEMOLARE, demolări, s. f. Acțiunea de a demola și rezultatul ei; dărâmare, demolițiune. – V. demola.

demolare sf [At: CONTEMP., S. II, 1975, nr. 1494, 9/4 / V: (înv) ~lire~, ~ațiune / Pl: ~lări / E: demola] 1 Dărâmare a unei construcții sau a unui element de construcție (desfăcând piesă cu piesă), în vederea amplasării unei construcții noi, unei amenajări de utilitate publică etc. Si: demolat1 (1), (înv) demolițiune (1). 2 (Fig) Distrugere.

DEMOLARE s.f. Acțiunea de a demola și rezultatul ei; dărîmare, demolițiune. [< demola].

DEMOLA, demolez, vb. I. Tranz. A dărâma o construcție sau un element de construcție (desfăcând piesă cu piesă). – Din fr. démolir.

DEMOLA, demolez, vb. I. Tranz. A dărâma o construcție sau un element de construcție (desfăcând piesă cu piesă). – Din fr. démolir.

demola vt [At: ȘINCAI, HR. II, 189/32 / V: (îvr) ~li / Pzi: ~lez / E: fr démolir] 1 A dărâma o construcție sau un element de construcție (desfacând piesă cu piesă), în vederea amplasării unei construcții noi, unei amenajări de utilitate publică etc. 2 (Fig) A distruge (1).

demolațiune sf vz demolare

demoli v vz demola

demolire sf vz demolare

DEMOLA vb. I. tr. A desface, a dărîma (o construcție, o zidărie). ♦ A retrage o navă din exploatare și a o desface pentru valorificarea materialelor. ♦ (Fig.) A distruge; a dărîma. [Cf. fr. démolir, lat. demoliri].

DEMOLA vb. tr. 1. a desface, a dărâma (o construcție, o zidărie). ◊ a retrage o navă din exploatare și a o desface pentru valorificarea materialelor. 2. (fig.) a distruge în întregime. (< fr. démolir, lat. demoliri)

A DEMOLA ~ez tranz. (construcții) A dărâma, desfăcând piesă cu piesă (în scopul amplasării unei construcții noi sau al realizării unei amenajări). /<fr. démolir

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

demolare (dărâmare) s. f., g.-d. art. demolării; pl. demolări

demolare s. f., g.-d. art. demolării; pl. demolări

demolare s. f., g.-d. art. demolării; pl. demolări

demola (a ~) (a dărâma) vb., ind. prez. 1 sg. demolez, 3 demolează; conj. prez. 1 sg. să demolez, 3 să demoleze corectat(ă)

demola (a ~) vb., ind. prez. 3 demolează

demola vb., ind. prez. 1 sg. demolez, 3 sg. și pl. demolează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEMOLARE s. dărâmare. (~ a unei biserici.)

Demolare ≠ construire, zidire

DEMOLA vb. a dărâma. (A ~ un bloc de locuințe.)

A demola ≠ a clădi, a construi, a dura, a zidi, a edifica

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

demola, demolez v. t. 1. a compromite (pe cineva); a distruge (pe cineva) din punct de vedere profesional sau social. 2. a năuci adversarul cu lovituri.

Intrare: demolare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • demolare
  • demolarea
plural
  • demolări
  • demolările
genitiv-dativ singular
  • demolări
  • demolării
plural
  • demolări
  • demolărilor
vocativ singular —
plural —
demolațiune
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
demolire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: demola
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • demola
  • demolare
  • demolat
  • demolatu‑
  • demolând
  • demolându‑
 singular plural
  • demolează
  • demolați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • demolez
 (să)
  • demolez
  • demolam
  • demolai
  • demolasem
a II-a (tu)
  • demolezi
 (să)
  • demolezi
  • demolai
  • demolași
  • demolaseși
a III-a (el, ea)
  • demolează
 (să)
  • demoleze
  • demola
  • demolă
  • demolase
plural I (noi)
  • demolăm
 (să)
  • demolăm
  • demolam
  • demolarăm
  • demolaserăm
  • demolasem
a II-a (voi)
  • demolați
 (să)
  • demolați
  • demolați
  • demolarăți
  • demolaserăți
  • demolaseți
a III-a (ei, ele)
  • demolează
 (să)
  • demoleze
  • demolau
  • demolară
  • demolaseră
demoli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

demolare, demolărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi demola DEX '09 DEX '98 DN

demola, demolezverb

  • 1. A dărâma o construcție sau un element de construcție (desfăcând piesă cu piesă). DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. A retrage o navă din exploatare și a o desface pentru valorificarea materialelor. DN
    • 1.2. figurat Distruge, dărâma. DN
      sinonime: distruge dărâma
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.