2 intrări

school Articole pe această temă:

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEMOCRÁT, -Ă, democrați, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Adept) al democrației. 2. Adj. Democratic. ◊ Democrat-creștin = (despre partide) care adoptă principiul democrației creștine; (despre persoane) care face parte dintr-un astfel de partid. – Din fr. démocrate.

democrat, ~ă [At: HELIADE, O. I, 472 / Pl: ~ați, ~e / E: fr démocrate] 1-2 smf, a (Persoană) care are convingeri democratice, care militează pentru democrație. 3-4 smf, a (Îs) ~ revoluționar (Persoană) care a urmat ideologia revoluției burghezo- democratice și a militat pentru aceasta. 5-6 smf, a (Îs) ~ creștin (Persoană) care face parte dintr-un partid politic cu ideologie de centru-stânga. 7-8 sn, a (Îas) Partid politic burghez sub influența bisericii. 9-11 a Democratic (1-3). 12-13 a (Îs) ~ popular Care (aparține democrației populare sau) se referă la democrația populară.

DEMOCRÁT, -Ă I. adj., s. m. f. (adept) al democrației. ♦ ~ți revoluționari = ideologi și militanți ai revoluției burghezo-democratice, care au luptat consecvent pentru desființarea iobăgiei și lichidarea rânduielilor feudale; partid ~ = partid cu orientare democrată; ~-creștin = membru al unui partid democrat care adoptă principiile creștinismului. II. adj. democratic. (< fr. démocrate)

democrát-creștín s. m., adj. Membru al unei formațiuni politice care aplică principiile creștinismului ◊ „Premierul M.R. a prezentat joi după-amiază declarația-program a noului guvern de centru-stânga, format din democrat-creștini, socialiști și socialiști democratici.” Sc. 22 III 74 p. 6. ◊ „El [dosarul] conține rezultatele «interogatoriilor» la care a fost supus fostul lider democrat-creștin, răpit și asasinat de «Brigăzile roșii».” Sc. 20 X 78 p. 6; v. și R.l. 1 VI 79 p. 6; v. și democreștin (din democrat + creștin; cf. it. democristiano)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*democrát-creștín (-mo-crat-) adj. m., s. m., pl. democrát-creștíni; adj. f., s. f. democrát-creștínă, pl. democrát-creștíne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DEMOCRAT-CREȘTÍN s., adj. (POL.) creștin-democrat.

Intrare: democrat-creștină
democrat-creștină substantiv feminin admite vocativul
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • democrat-crești
  • democrat-creștina
plural
  • democrat-creștine
  • democrat-creștinele
genitiv-dativ singular
  • democrat-creștine
  • democrat-creștinei
plural
  • democrat-creștine
  • democrat-creștinelor
vocativ singular
  • democrat-crești
plural
  • democrat-creștinelor
Intrare: democrat-creștin (adj.)
democrat-creștin1 (adj.) adjectiv
adjectiv compus
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • democrat-creștin
  • democrat-creștinul
  • democrat-creștinu‑
  • democrat-crești
  • democrat-creștina
plural
  • democrat-creștini
  • democrat-creștinii
  • democrat-creștine
  • democrat-creștinele
genitiv-dativ singular
  • democrat-creștin
  • democrat-creștinului
  • democrat-creștine
  • democrat-creștinei
plural
  • democrat-creștini
  • democrat-creștinilor
  • democrat-creștine
  • democrat-creștinelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

democrat-creștin (adj.)

  • 1. (Despre partide) Care adoptă principiul democrației creștine; (despre persoane) care face parte dintr-un astfel de partid.
    surse: DEX '09

etimologie:

democrat-creștin, -ă (persoană) democrat-creștină

  • 1. Membru al unui partid democrat care adoptă principiile creștinismului.
    surse: MDN '00

etimologie: