2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEMIXTÁT, -Ă, demixtați, -te, adj. (Despre clase, școli etc.) Care grupează separat fetele și băieții. – V. demixta.

DEMIXTÁT, -Ă, demixtați, -te, adj. (Despre clase, școli etc.) Care grupează separat fetele și băieții. – V. demixta.

demixtat1 sn [At: MDA ms / E: demixta] Demixtare (1-2).

demixtat2, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~ați, ~e / E: demixta] (D. școli, clase) Care grupează separat fetele și băieții.

DEMIXTÁ, demixtez, vb. I. Tranz. A despărți în școli sau clase diferite fetele de băieți. – Pref. de- + mixt.

demixta vt [At: DEX2 / Pzi: ~tez / E: de(s)- + mixt] 1-2 A separa fetele de băieți în școli sau clase diferite.

DEMIXTÁ, demixtez, vb. I. Tranz. A despărți în școli sau clase diferite fetele de băieți. – Des1- + mixt.

DEMIXTÁ vb. tr. a despărți în școli sau clase diferite fetele de băieți. (< de1- + mixt)

demixtá vb. I (înv.) A despărți în școli sau clase deosebite fetele și băieții ◊ „În anii trecuți clasele au fost demixtate. (din de- + mixt + -a; DEX-S)

A DEMIXTÁ ~éz tranz. (clase, școli) A împărți în două, separând fetele de băieți. /de + mixt


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*demixtá (a ~) vb., ind. prez. 3 demixteáză

demixtá vb., ind. prez. 3 sg. demixteáză

Intrare: demixtat
demixtat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • demixtat
  • demixtatul
  • demixtatu‑
  • demixta
  • demixtata
plural
  • demixtați
  • demixtații
  • demixtate
  • demixtatele
genitiv-dativ singular
  • demixtat
  • demixtatului
  • demixtate
  • demixtatei
plural
  • demixtați
  • demixtaților
  • demixtate
  • demixtatelor
vocativ singular
plural
Intrare: demixta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • demixta
  • demixtare
  • demixtat
  • demixtatu‑
  • demixtând
  • demixtându‑
singular plural
  • demixtea
  • demixtați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • demixtez
(să)
  • demixtez
  • demixtam
  • demixtai
  • demixtasem
a II-a (tu)
  • demixtezi
(să)
  • demixtezi
  • demixtai
  • demixtași
  • demixtaseși
a III-a (el, ea)
  • demixtea
(să)
  • demixteze
  • demixta
  • demixtă
  • demixtase
plural I (noi)
  • demixtăm
(să)
  • demixtăm
  • demixtam
  • demixtarăm
  • demixtaserăm
  • demixtasem
a II-a (voi)
  • demixtați
(să)
  • demixtați
  • demixtați
  • demixtarăți
  • demixtaserăți
  • demixtaseți
a III-a (ei, ele)
  • demixtea
(să)
  • demixteze
  • demixtau
  • demixta
  • demixtaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

demixtat

  • 1. (Despre clase, școli etc.) Care grupează separat fetele și băieții.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • vezi demixta
    surse: DEX '98 DEX '09

demixta

  • 1. A despărți în școli sau clase diferite fetele de băieți.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie:

  • Prefix de- + mixt.
    surse: DEX '09 MDN '00