35 de definiții pentru damigeană

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DAMIGEANĂ, damigene, s. f. Vas mare de sticlă cu gâtul scurt, îmbrăcat, de obicei, într-o împletitură de nuiele, de răchită, de papură, de material plastic etc. și folosit la transportul sau la păstrarea unor lichide. – Din it. damigiana.

DAMIGEANĂ, damigene, s. f. Vas mare de sticlă cu gâtul scurt, îmbrăcat, de obicei, într-o împletitură de nuiele, de răchită, de papură, de material plastic etc. și folosit la transportul sau la păstrarea unor lichide. – Din it. damigiana.

damigea sf [At: MO (1875) / V: (reg) ~ijon (pl: ~oane) sn, dămage~, dămege~, (pl: ~geni), dămijoa~, dămioba~, dămijon sn, demege~, dem~, demijon sn, deminjană, dimăgeancă (pl: ~nci), dimigean (pl: ~geni) sn, dim~, dimija~, dimijon sn, diminge~, dilmige~ (pl: ~gene), teminge~ (pl ~gene) / Pl: ~gene, ~geni / E: it damigeana] 1 Vas mare de sticlă, cu gâtul scurt, de obicei îmbrăcat într-o împletitură de nuiele, răchită, material plastic etc., folosită la transportul sau păstrarea unor lichide. 2 Conținut al unei damigene (1). 3 (Mun) Bidon de tablă în care se păstrează untură sau unt de oaie (la stână).

DAMIGEANĂ, damigene, s. f. Vas mare de sticlă, cu gîtul strîmt, îmbrăcat de obicei într-o împletitură de nuiele și în care se păstrează sau se transportă vin, țuică etc. Neculăieș Mînecuță a avut o altă idee teribilă: să meargă cu colaci și damigeană de vin roș la colonie. SADOVEANU, P. M. 296. Mămăligă caldă și țuică de prune, iar în colț lăutarii și damigeana cu vin. CAMIL PETRESCU, T. I 42. – Variantă: dimigea s. f.

DAMIGEA s.f. Vas mare de sticlă cu gîtul strîmt, în care se ține sau se transportă vin, țuică etc. și care este învelit de obicei într-o împletitură de nuiele. [Pl. -ene. / < it. damigiana].

DAMIGEA s. f. vas mare de sticlă cu gâtul strâmt, învelit într-o împletitură de nuiele, pentru păstrat vin, țuică etc. (< it. damigiana)

DAMIGEANĂ ~ene f. Vas mare de sticlă, bombat, cu gât scurt, de obicei îmbrăcat într-o împletitură de nuiele, papură sau din material plastic, folosit pentru a păstra sau a transporta lichide. [Sil. -gea-nă] /<it. damigiana

damigeană f. vas de sticlă groasă, îmbrăcată cu răchită, în care se țin spirtoase. [It. DAMIGIANA].

damigeánă f., pl. ene (ngr. dametzána, d. it. damigiana, care v. din pv. damajano, de unde și fr. dame-jeanne). Mare butelie sferică (10-40 de litri) de ordinar învălită în împletitură de vărguțe. – Și demi- și dimi-. V. galon 2.

dilmigea sf vz damigeană[1] modificată

  1. În original, tipărit greșit: vz damigenă LauraGellner

dimingea sf vz damigeană[1] modificată

  1. În original, incorect: dimigea sf. cata

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

damigea s. f., g.-d. art. damigenei; pl. damigene

damigea s. f., g.-d. art. damigenei; pl. damigene

damigea s. f., g.-d. art. damigenei; pl. damigene

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

damigeană (damigene) s. f. – Vas mare de sticlă cu gîtul scurt. – Var. dimigeană, (vulg.) damingeană. Mr. damageană. It. damigiana (Scriban; Candrea), din fr. damejeanne (Iordan, BF, VII, 226; acestă explicație este incertă după Battisti, II, 1207); cf. ngr. δαμετζάνα, bg. damažana, sb. damižana. După Sandfeld 60, din sb.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a se spăla pe picioare în damigeană expr (glum.d. femei) a avea picioare foarte subțiri.

Intrare: damigeană
damigeană substantiv feminin
substantiv feminin (F16)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • damigea
  • damigeana
plural
  • damigene
  • damigenele
genitiv-dativ singular
  • damigene
  • damigenei
plural
  • damigene
  • damigenelor
vocativ singular
plural
dimigeană substantiv feminin
substantiv feminin (F16)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dimigea
  • dimigeana
plural
  • dimigene
  • dimigenele
genitiv-dativ singular
  • dimigene
  • dimigenei
plural
  • dimigene
  • dimigenelor
vocativ singular
plural
dimăgeancă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dilmigeană
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
deminjană
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
demijon
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
temingeană
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dimijană
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dimijon
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dimigean
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
demegeană
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dămioană
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dămijor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dămigeană
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dămăgeană
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dimingeană substantiv feminin
substantiv feminin (F16)
Surse flexiune: MDA2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dimingea
  • dimingeana
plural
  • dimingene
  • dimingenele
genitiv-dativ singular
  • dimingene
  • dimingenei
plural
  • dimingene
  • dimingenelor
vocativ singular
plural
damijon
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
demigeană
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

damigea, damigenesubstantiv feminin

  • 1. Vas mare de sticlă cu gâtul scurt, îmbrăcat, de obicei, într-o împletitură de nuiele, de răchită, de papură, de material plastic etc. și folosit la transportul sau la păstrarea unor lichide. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Neculăieș Mînecuță a avut o altă idee teribilă: să meargă cu colaci și damigeană de vin roș la colonie. SADOVEANU, P. M. 296. DLRLC
    • format_quote Mămăligă caldă și țuică de prune, iar în colț lăutarii și damigeana cu vin. CAMIL PETRESCU, T. I 42. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.