2 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEMATERIALIZÁT, -Ă, dematerializați, -te, adj. Care a pierdut caracterele evidente ale materiei. [Pr.: -ri-a-] – V. dematerializa.

DEMATERIALIZÁT, -Ă, dematerializați, -te, adj. Care a pierdut caracterele evidente ale materiei. [Pr.: -ri-a-] – V. dematerializa.

dematerializat1 sn [At: MDA ms / P: ~ri-a~ / E: dematerializa] 1-2 Dematerializare (1-2).

dematerializat2, ~ă a [At: LOVINESCU, S. I, 150 / V: (înv) dezm~ / P: ~ri-a~ / Pl: ~ați, ~e / E: dematerializa] 1 Care a pierdut însușirile materiei. 2 (D. suflet) Care s-a desprins de materie.

DEMATERIALIZÁT, -Ă, dematerializați, -te, adj. Care a pierdut caracterele evidente ale materiei. Oltul se ridică de pe un bloc pe altul, aproape dematerializat, rămas numai o vibrantă dîrzenie interioară. BOGZA, C. O. 17.

DEMATERIALIZÁT, -Ă adj. Care nu mai are caracterele materiei. [Cf. fr. dématérialisé].

DEMATERIALIZÁ, dematerializez, vb. I. Tranz. și refl. A face să piardă sau a pierde caracteristicile materiei sau chiar materia. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. dématérialiser.

DEMATERIALIZÁ, dematerializez, vb. I. Tranz. și refl. A face să piardă sau a pierde caracteristicile materiei sau chiar materia. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. dématérialiser.

dematerializa vtr [At: NEGULICI, E. I, 101/27 / V: (înv) dezm~, desm~ / P: ~ri-a~ / Pzi: ~zez / E: fr dématérialiser] 1-4 A face să piardă (sau a pierde) caracteristicile materiei (sau chiar caracterul material).

desmaterializa v vz dematerializa

dezmaterializa v vz dematerializa

DEMATERIALIZÁ vb. I. tr., refl. A (se) separa de materie, a pierde sau a face să-și piardă materia pe care o conține. [Pron. -ri-a-. / < fr. dématérialiser].

DEMATERIALIZÁ vb. tr., refl. a pierde, a face să-și piardă caracterele specifice materiei. (< fr. dématérialiser)

A DEMATERIALIZÁ ~éz tranz. A face să se dematerializeze. [Sil. -ri-a-] /<fr. dématérialiser

A SE DEMATERIALIZÁ mă ~éz intranz. A pierde caracteristicile materiale. [Sil. -ri-a-] /<fr. dématérialiser


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dematerializá (a ~) (-ri-a-) vb., ind. prez. 3 dematerializeáză

dematerializá vb. (sil. -ri-a-), ind. prez. 1 sg. dematerializéz, 3 sg. și pl. dematerializeáză

Intrare: dematerializat
dematerializat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dematerializat
  • dematerializatul
  • dematerializatu‑
  • dematerializa
  • dematerializata
plural
  • dematerializați
  • dematerializații
  • dematerializate
  • dematerializatele
genitiv-dativ singular
  • dematerializat
  • dematerializatului
  • dematerializate
  • dematerializatei
plural
  • dematerializați
  • dematerializaților
  • dematerializate
  • dematerializatelor
vocativ singular
plural
Intrare: dematerializa
  • silabație: -ri-a-
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dematerializa
  • dematerializare
  • dematerializat
  • dematerializatu‑
  • dematerializând
  • dematerializându‑
singular plural
  • dematerializea
  • dematerializați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dematerializez
(să)
  • dematerializez
  • dematerializam
  • dematerializai
  • dematerializasem
a II-a (tu)
  • dematerializezi
(să)
  • dematerializezi
  • dematerializai
  • dematerializași
  • dematerializaseși
a III-a (el, ea)
  • dematerializea
(să)
  • dematerializeze
  • dematerializa
  • dematerializă
  • dematerializase
plural I (noi)
  • dematerializăm
(să)
  • dematerializăm
  • dematerializam
  • dematerializarăm
  • dematerializaserăm
  • dematerializasem
a II-a (voi)
  • dematerializați
(să)
  • dematerializați
  • dematerializați
  • dematerializarăți
  • dematerializaserăți
  • dematerializaseți
a III-a (ei, ele)
  • dematerializea
(să)
  • dematerializeze
  • dematerializau
  • dematerializa
  • dematerializaseră
dezmaterializa
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
desmaterializa
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dematerializat

  • 1. Care a pierdut caracterele evidente ale materiei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Oltul se ridică de pe un bloc pe altul, aproape dematerializat, rămas numai o vibrantă dîrzenie interioară. BOGZA, C. O. 17.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi dematerializa
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

dematerializa dezmaterializa desmaterializa

  • 1. A face să piardă sau a pierde caracteristicile materiei sau chiar materia.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: