2 intrări

19 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

delapidat2, ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~ați, ~e / E: delapida] 1 (D. bani sau bunuri) Sustras din avutul statului. 2 (D. bani sau bunuri) Risipit2.

delapidat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: delapida] 1-3 Delapidare (1-3).

DELAPIDA, delapidez, vb. I. Tranz. A sustrage, a fura, bani sau alte bunuri din avutul statului. – Din fr. dilapider, lat. dilapidare.

DELAPIDA, delapidez, vb. I. Tranz. A sustrage, a fura, bani sau alte bunuri din avutul statului. – Din fr. dilapider, lat. dilapidare.

delapida vt [At: PONTBRIANT, D. / V: dil~ / Pzi: ~dez / E: fr dilapider, lat dilapidare] 1 (C.i. bani, bunuri etc.) A sustrage (din avutul statului). 2 (Îvr; c.i. bani, bunuri etc.) A risipi.

DELAPIDA, delapidez, vb. I. Tranz. A-și însuși, a sustrage, a fura bani publici sau (mai rar) alte bunuri din avutul obștesc. La cît se ridică suma delapidată? CAMIL PETRESCU, T. I 272.

DELAPIDA vb. I. tr. A fura, a-și însuși bunuri, bani publici; a ruina (o instituție, o bancă) prin cheltuieli excesive. [Var. dilapida vb. I. / < fr. dilapider, lat. dilapidare].

DELAPIDA vb. tr. a sustrage, a-și însuși bani, valori sau alte bunuri din avutul obștesc aflate în grija sa. (după fr. dilapider, lat. dilapidare)

A DELAPIDA ~ez tranz. (bani sau bunuri materiale) A sustrage din avutul statului; a defrauda. /<fr. délapider, lat. delapidare

delapidà v. 1. a cheltui nebunește; 2. a fura banii publici.

*delapidéz v. tr. (lat. de-lapidare, a scoate și a arunca petrele, di-lapidare, a risipi [petrele, baniĭ]d. lapis, lápidis, peatră; fr. dilapiderit. dilapidare). Risipesc, fur prin viclenie baniĭ încredințațĭ mie. V. defraudez, concusiune, frustez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

delapida (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. delapidez, 3 delapidea; conj. prez. 1 sg. să delapidez, 3 să delapideze

delapida (a ~) vb., ind. prez. 3 delapidea

delapida vb., ind. prez. 1 sg. delapidez, 3 sg. și pl. delapidea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DELAPIDAT adj. (JUR.) defraudat, sustras. (Sumă ~.)

DELAPIDAT adj. defraudat, sustras. (Sumă ~.)

DELAPIDA vb. (JUR.) a defrauda, a sustrage, (rar) a frauda, (înv. și fam.) a sfeterisi, (impr.) a deturna. (A ~ o sumă de bani.)

DELAPIDA vb. a defrauda, a sustrage, (rar) a frauda, (înv. și fam.) a sfeterisi, (impr.) a deturna. (A ~ o sumă de bani.)

Intrare: delapidat
delapidat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • delapidat
  • delapidatul
  • delapidatu‑
  • delapida
  • delapidata
plural
  • delapidați
  • delapidații
  • delapidate
  • delapidatele
genitiv-dativ singular
  • delapidat
  • delapidatului
  • delapidate
  • delapidatei
plural
  • delapidați
  • delapidaților
  • delapidate
  • delapidatelor
vocativ singular
plural
Intrare: delapida
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • delapida
  • delapidare
  • delapidat
  • delapidatu‑
  • delapidând
  • delapidându‑
singular plural
  • delapidea
  • delapidați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • delapidez
(să)
  • delapidez
  • delapidam
  • delapidai
  • delapidasem
a II-a (tu)
  • delapidezi
(să)
  • delapidezi
  • delapidai
  • delapidași
  • delapidaseși
a III-a (el, ea)
  • delapidea
(să)
  • delapideze
  • delapida
  • delapidă
  • delapidase
plural I (noi)
  • delapidăm
(să)
  • delapidăm
  • delapidam
  • delapidarăm
  • delapidaserăm
  • delapidasem
a II-a (voi)
  • delapidați
(să)
  • delapidați
  • delapidați
  • delapidarăți
  • delapidaserăți
  • delapidaseți
a III-a (ei, ele)
  • delapidea
(să)
  • delapideze
  • delapidau
  • delapida
  • delapidaseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dilapida
  • dilapidare
  • dilapidat
  • dilapidatu‑
  • dilapidând
  • dilapidându‑
singular plural
  • dilapidea
  • dilapidați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dilapidez
(să)
  • dilapidez
  • dilapidam
  • dilapidai
  • dilapidasem
a II-a (tu)
  • dilapidezi
(să)
  • dilapidezi
  • dilapidai
  • dilapidași
  • dilapidaseși
a III-a (el, ea)
  • dilapidea
(să)
  • dilapideze
  • dilapida
  • dilapidă
  • dilapidase
plural I (noi)
  • dilapidăm
(să)
  • dilapidăm
  • dilapidam
  • dilapidarăm
  • dilapidaserăm
  • dilapidasem
a II-a (voi)
  • dilapidați
(să)
  • dilapidați
  • dilapidați
  • dilapidarăți
  • dilapidaserăți
  • dilapidaseți
a III-a (ei, ele)
  • dilapidea
(să)
  • dilapideze
  • dilapidau
  • dilapida
  • dilapidaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

delapidat, delapidaadjectiv

delapida, delapidezverb

  • 1. A sustrage, a fura, bani sau alte bunuri din avutul statului. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote La cît se ridică suma delapidată? CAMIL PETRESCU, T. I 272. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.