opțiuni
  • info

9 definiții pentru dijmuire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DIJMUIRE, dijmuiri, s. f. Acțiunea de a dijmui și rezultatul ei; dijmuială, dijmuit. – V. dijmui.

DIJMUIRE, dijmuiri, s. f. Acțiunea de a dijmui și rezultatul ei; dijmuială, dijmuit. – V. dijmui.

dijmuire sf [At: (a. 1794) URICARIUL IV, 47/16 / V: (înv) dicim~ / Pl: ~ri / E: dijmui] (Înv) 1 Strângere a dijmei (1) Si: (îvr) dijmuială, dijmuit1 (1). 2 Încasare a taxei Si: (îvr) dijmuit1 (2). 3 Însușire abuzivă a unei părți din ceva Si: (îvr) dijmuit1 (3). 4 (Fig) Furat. 5 (Fig) Decimare.

dejmuire sf vz dijmuire

dicimuire sf vz dijmuire

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dijmuire (înv.) s. f., g.-d. art. dijmuirii; pl. dijmuiri

dijmuire (fam.) s. f., g.-d. art. dijmuirii; pl. dijmuiri

dijmuire s. f., g.-d. art. dijmuirii; pl. dijmuiri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DIJMUIRE s. v. dijmuit.

DIJMUIRE s. (IST.) dijmuială, dijmuit, (înv.) zeciuire, zeciuit. (~ produselor de către boier.)

Intrare: dijmuire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dijmuire
  • dijmuirea
plural
  • dijmuiri
  • dijmuirile
genitiv-dativ singular
  • dijmuiri
  • dijmuirii
plural
  • dijmuiri
  • dijmuirilor
vocativ singular —
plural —
dejmuire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dicimuire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dijmuire, dijmuirisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi dijmui DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.