2 intrări
5 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
dei sm [At: AR (1829) 64 2/34 / S și: dey / Pl: ~ / E: fr dey] 1 Titlu purtat de conducătorul Algeriei în feudalism. 2 Persoană cu titlul de dei (1).
DEI-/DEO- elem. „zeu, zeitate”. (fr. déi-, déo-, cf. lat. deus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DEO- elem. dei-.
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
DEI- „zeu, divinitate”. ◊ L. deus „zeu, zeitate” > fr. déi-, engl. id. > rom. dei-. □ ~cid (v. cid), s. m., f., și n., 1. s. m., și f., Ucigaș al unui zeu. 2. s. n., Ucidere a unei zeități; ~form (v. -form), adj., cu atribute de zeitate.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
DEO- „divinitate, zeitate”. ◊ L. deus „zeu, zeitate” > fr. déo-, germ. id., it. id. > rom. deo-. □ ~logie (v. -logie1), s. f., parte a mitologiei care se ocupă cu studiul divinităților.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
substantiv masculin (M78) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M78) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
deielement de compunere, prefix
- 1. Element de compunere cu semnificația „zeu, zeitate”. MDN '00
etimologie:
- déi-, déo- MDN '00
dei, deisubstantiv masculin
- 1. Titlu purtat de conducătorul Algeriei în feudalism. MDA2
-
etimologie:
- dey MDA2