2 intrări

14 definiții

degrevat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: degreva] 1-3 Degrevare (1-3).

degrevat2, ~ă a [At: DL / Pl: ~ați, ~e / E: degreva] 1-3 (D. oameni, colectivități, instituții) Scutit de (o parte din) (sarcinile sau) obligațiile impuse.

DEGREVÁT, -Ă, degrevați, -te, adj. Scutit, descărcat de o parte din sarcini. – V. degreva.

DEGREVÁT, -Ă, degrevați, -te, adj. Scutit, descărcat de o parte din sarcini. – V. degreva.

DEGREVÁT, -Ă, degrevați, -te, adj. Scutit, descărcat de o parte din sarcini.

degreva vt [At: ALEXI, W. / Pzi: ~véz / E: fr dégrever] 1-3 (C.i. oameni, colectivități, instituții) A scuti de (o parte din) (sarcinile sau) obligațiile impuse.

DEGREVÁ, degrevez, vb. I. Tranz. A scădea, a reduce sarcinile sau obligațiile impuse unei persoane fizice sau unei instituții. – Din fr. dégrever.

DEGREVÁ, degrevez, vb. I. Tranz. A scădea, a reduce sarcinile sau obligațiile impuse unei persoane fizice sau unei instituții. – Din fr. dégrever.

DEGREVÁ, degrevez, vb. I. Tranz. (Cu determinări introduse prin prep. «de») A scădea, a micșora, a reduce sarcinile impuse unei persoane sau instituții.

degrevá (a ~) (de-gre-) vb., ind. prez. 3 degreveáză

degrevá vb. (sil. -gre-), ind. prez. 1 sg. degrevéz, 3 sg. și pl. degreveáză

DEGREVÁ vb. I. tr. A micșora, a reduce, a suprima obligațiile, sarcinile etc. care revin unei persoane, unui colectiv. [< fr. dégrever].

DEGREVÁ vb. tr. a micșora, a reduce, a suprima obligațiile, sarcinile etc. care revin cuiva. (< fr. dégrever)

A DEGREVÁ ~éz tranz. (persoane sau instituții) A scuti de anumite sarcini sau obligații. /<fr. dégrever

Intrare: degreva
  • silabație: -gre-
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • degreva
  • degrevare
  • degrevat
  • degrevatu‑
  • degrevând
  • degrevându‑
singular plural
  • degrevea
  • degrevați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • degrevez
(să)
  • degrevez
  • degrevam
  • degrevai
  • degrevasem
a II-a (tu)
  • degrevezi
(să)
  • degrevezi
  • degrevai
  • degrevași
  • degrevaseși
a III-a (el, ea)
  • degrevea
(să)
  • degreveze
  • degreva
  • degrevă
  • degrevase
plural I (noi)
  • degrevăm
(să)
  • degrevăm
  • degrevam
  • degrevarăm
  • degrevaserăm
  • degrevasem
a II-a (voi)
  • degrevați
(să)
  • degrevați
  • degrevați
  • degrevarăți
  • degrevaserăți
  • degrevaseți
a III-a (ei, ele)
  • degrevea
(să)
  • degreveze
  • degrevau
  • degreva
  • degrevaseră
Intrare: degrevat
degrevat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • degrevat
  • degrevatul
  • degrevatu‑
  • degreva
  • degrevata
plural
  • degrevați
  • degrevații
  • degrevate
  • degrevatele
genitiv-dativ singular
  • degrevat
  • degrevatului
  • degrevate
  • degrevatei
plural
  • degrevați
  • degrevaților
  • degrevate
  • degrevatelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)