2 intrări

3 definiții

degrea vt [At: DN3 / P: ~gre-a / Pzi: ~eéz / E: fr dégréer] (Mar) A demonta manevrele fixe și curente ale unei nave.

DEGREÁ vb. I. tr. (Mar.) A demonta manevrele fixe și curente ale unei nave. [Pron. -gre-a. / < fr. dégréer].

DEGREÁ vb. tr. (mar.) a demonta greementul. (< fr. dégréer)

Intrare: degrea
verb (VT210)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • degrea
  • degreare
  • degreat
  • degreatu‑
  • degreând
  • degreându‑
singular plural
  • degreea
  • degreați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • degreez
(să)
  • degreez
  • degream
  • degreai
  • degreasem
a II-a (tu)
  • degreezi
(să)
  • degreezi
  • degreai
  • degreași
  • degreaseși
a III-a (el, ea)
  • degreea
(să)
  • degreeze
  • degrea
  • degreă
  • degrease
plural I (noi)
  • degreăm
(să)
  • degreăm
  • degream
  • degrearăm
  • degreaserăm
  • degreasem
a II-a (voi)
  • degreați
(să)
  • degreați
  • degreați
  • degrearăți
  • degreaserăți
  • degreaseți
a III-a (ei, ele)
  • degreea
(să)
  • degreeze
  • degreau
  • degrea
  • degreaseră
Intrare: degreat
degreat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • degreat
  • degreatul
  • degreatu‑
  • degrea
  • degreata
plural
  • degreați
  • degreații
  • degreate
  • degreatele
genitiv-dativ singular
  • degreat
  • degreatului
  • degreate
  • degreatei
plural
  • degreați
  • degreaților
  • degreate
  • degreatelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)