2 intrări

10 definiții

defetișizáre, sf [At: DLR / Pl: ~zắri / E: defetișiza] 1-2 Acționare pentru ca (o idee sau) un obiect să-și piardă caracterul de fetiș Si: defetișizat1 (1-2).

DEFETIȘIZÁRE, defetișizări, s. f. Acțiunea de a defetișiza și rezultatul ei. – V. defetișiza.

DEFETIȘIZÁRE, defetișizări, s. f. Acțiunea de a defetișiza și rezultatul ei. – V. defetișiza.

defetișizáre s. f., g.-d. art. defetișizării; pl. defetișizări

defetișizá vt [At: DLR / Pzi: ~zéz / E: de4- + fetișiza] 1-2 A face ca (o idee sau) un obiect să-și piardă caracterul de fetiș.

DEFETIȘIZÁ, defetișizez, vb. I. Tranz. A face ca un obiect, o idee etc. să-și piardă caracterul de fetiș. – Pref. de- + fetișiza.

DEFETIȘIZÁ, defetișizez, vb. I. Tranz. A face ca un obiect, o idee etc. să-și piardă caracterul de fetiș. – De4- + fetișiza.

*defetișizá (a ~) vb., ind. prez. 3 defetișizeáză

defetișizá vb., ind. prez.1 sg. defetișizéz, 3 sg. și pl. defetișizeáză

DEFETIȘIZÁ vb. tr. a face ca un obiect, o idee etc. să-și piardă caracterul fetișist. (< de1- + fetișiza)

Intrare: defetișiza
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) defetișiza defetișizare defetișizat defetișizând singular plural
defetișizea defetișizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) defetișizez (să) defetișizez defetișizam defetișizai defetișizasem
a II-a (tu) defetișizezi (să) defetișizezi defetișizai defetișizași defetișizaseși
a III-a (el, ea) defetișizea (să) defetișizeze defetișiza defetișiză defetișizase
plural I (noi) defetișizăm (să) defetișizăm defetișizam defetișizarăm defetișizaserăm, defetișizasem*
a II-a (voi) defetișizați (să) defetișizați defetișizați defetișizarăți defetișizaserăți, defetișizaseți*
a III-a (ei, ele) defetișizea (să) defetișizeze defetișizau defetișiza defetișizaseră
Intrare: defetișizare
defetișizare substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular defetișizare defetișizarea
plural defetișizări defetișizările
genitiv-dativ singular defetișizări defetișizării
plural defetișizări defetișizărilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)