2 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEFERIZÁRE, deferizări, s. f. Acțiunea de a deferiza și rezultatul ei. – V. deferiza.

DEFERIZÁRE, deferizări, s. f. Acțiunea de a deferiza și rezultatul ei. – V. deferiza.

deferizare sf [At: DL / Pl: ~zări / E: deferiza] Îndepărtare a excesului de fler din apele feruginoase, pentru a deveni potabile Si: deferizat1.

DEFERIZÁRE s.f. (Chim.) Acțiunea de a deferiza și rezultatul ei. [< deferiza].

deferizáre s. f. Acțiunea de neutralizare a fierului dintr-un minereu ◊ „Colectivul Catedrei de profil a Universității clujene a contribuit la aplicarea unei biotehnologii la Întreprinderea minieră din Șuncuiuș [...] Este vorba despre o acțiune de deferizare pe cale bacteriană a unei importante cantități de argilă refractară de calitate superioară.” R.l. 1 VI 84 p. 5 (din de- + fier + -iza)

DEFERIZÁ, deferizez, vb. I. Tranz. A îndepărta excesul de fier din apele feruginoase spre a le face proprii consumului. – Din fr. déferriser.

DEFERIZÁ, deferizez, vb. I. Tranz. A îndepărta excesul de fier din apele feruginoase spre a le face proprii consumului. – Din fr. déferriser.

deferiza vt [At: DL / Pzi: ~zéz / E: fr déferriser] A îndepărta excesul de fier din apele feruginoase, pentru a deveni potabile.

DEFERIZÁ, deferizez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A îndepărta excesul de fier din apele feruginoase, pentru a le face proprii consumului.

DEFERIZÁ vb. I. tr. (Chim.) A îndepărta excesul de fier din apele feruginoase pentru a putea fi consumate. [< fr. déferriser].

DEFERIZÁ vb. tr. a îndepărta excesul de fier din apele feruginoase, pentru a putea fi consumate. (< fr. déferriser)

A DEFERIZÁ ~éz tranz. tehn. (ape feruginoase) A epura excesul de fier în vederea consumării. /<fr. déferriser


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

deferizáre s. f., g.-d. art. deferizắrii; pl. deferizắri

deferizáre s. f., g.-d. art. deferizării; pl. deferizări

deferizá (a ~) vb., ind. prez. 3 deferizeáză

deferizá vb., ind. prez. 1 sg. deferizéz, 3 sg. și pl. deferizeáză

Intrare: deferizare
deferizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deferizare
  • deferizarea
plural
  • deferizări
  • deferizările
genitiv-dativ singular
  • deferizări
  • deferizării
plural
  • deferizări
  • deferizărilor
vocativ singular
plural
Intrare: deferiza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • deferiza
  • deferizare
  • deferizat
  • deferizatu‑
  • deferizând
  • deferizându‑
singular plural
  • deferizea
  • deferizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • deferizez
(să)
  • deferizez
  • deferizam
  • deferizai
  • deferizasem
a II-a (tu)
  • deferizezi
(să)
  • deferizezi
  • deferizai
  • deferizași
  • deferizaseși
a III-a (el, ea)
  • deferizea
(să)
  • deferizeze
  • deferiza
  • deferiză
  • deferizase
plural I (noi)
  • deferizăm
(să)
  • deferizăm
  • deferizam
  • deferizarăm
  • deferizaserăm
  • deferizasem
a II-a (voi)
  • deferizați
(să)
  • deferizați
  • deferizați
  • deferizarăți
  • deferizaserăți
  • deferizaseți
a III-a (ei, ele)
  • deferizea
(să)
  • deferizeze
  • deferizau
  • deferiza
  • deferizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

deferizare

  • 1. Acțiunea de a deferiza și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

  • vezi deferiza
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

deferiza

  • 1. A îndepărta excesul de fier din apele feruginoase spre a le face proprii consumului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: