8 definiții pentru deferire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEFERIRE, deferiri, s. f. Acțiunea de a deferi și rezultatul ei. – V. deferi.
DEFERIRE, deferiri, s. f. Acțiunea de a deferi și rezultatul ei. – V. deferi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
deferire sf [At: DEX / V: ~rare, ~rere / Pl: ~ri / E: deferi] 1 Acordare a unor titluri Si: deferit1 (1). 2 Decernare a unor distincții Si: deferit1 (2). 3 Trimitere a unei persoane în judecată Si: deferit1 (3). 4 Supunere a unei situații urmăririi penale Si: deferit1 (4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEFERIRE s.f. Acțiunea de a deferi. [< deferi].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
deferare sf vz deferire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
deferere sf vz deferire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
deferire s. f., g.-d. art. deferirii; pl. deferiri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
deferire s. f., g.-d. art. deferirii; pl. deferiri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
deferire s. f., g.-d. art. deferirii; pl. deferiri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
deferire, deferirisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a deferi și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- deferi DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.