7 definiții pentru defenestrație
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
defenestrație sf [At: FILIMON, O. II, 177 / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr défénestration] (Frr) Defenestrare.
DEFENESTRAȚIE s.f. (Fam.) Aruncare pe fereastră; defenestrare. [< fr. défenestration].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEFENESTRAȚIE s. f. defenestrare. (< fr. défenestration)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
defenestrațiune sf vz defenestrație
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Defenestrațiune (din Praga) f. act de violență, semnalul răsboiului de Treizeci de ani. Protestanții aruncară afară prin ferestre, la 1618, pe guvernatorii impuși de împăratul Germaniei.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*defenestrațiúne f. (fr. défénestration). Acțiunea de a arunca saŭ de a fi aruncat pe fereastră (cum aŭ făcut la 1618 la Praga protestanții cu guvernatoriĭ impușĭ de împăratu Germaniiĭ). – Și -áție și -áre.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
defenestrație s.f., pl. defenestrații
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
defenestrație, defenestrațiisubstantiv feminin
- 1. Aruncare pe fereastră. DNsinonime: defenestrare
etimologie:
- défenestration DN