3 definiții pentru defectivitate


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

defectivitate sf [At: NEGULICI / Pl: ~tăți / E: defectiv + -itate] 1-2 Însușire a unor cuvinte (de a avea flexiunea incompletă sau) de a nu se întrebuința la anumite forme gramaticale. 3-4 (Pgn) Însușire a unui obiect de a fi (incomplet sau) imperfect. 5 (Muz) Însușire a unor game de a nu cuprinde toate treptele octavei.

DEFECTIVITÁTE s. f. însușirea de a fi defectiv. (< fr. défectivité)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

defectivitáte s. f., g.-d. art. defectivității

Intrare: defectivitate
defectivitate substantiv feminin
substantiv feminin (F117)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • defectivitate
  • defectivitatea
plural
genitiv-dativ singular
  • defectivități
  • defectivității
plural
vocativ singular
plural