2 intrări

17 definiții

defavorizát1 sn [At: MDA ms / V: (înv) desf~ / Pl: (nob) ~uri / E: defavoriza] 1 Defavorizare (1). 2 Dezavantajare. 3 Discreditare.

defavorizát2, ~ă a [At: MDA ms / V: (înv) desf~ / Pl: ~áți, ~e / E: defavoriza] (D. oameni) 1 Care a fost lipsit de o favoare Si: (înv) defavorat2 (1). 2 Dezavantajat. 3 Discreditat. modificată

În original: defavotizat, evident greșit - LauraGellner

DEFAVORIZÁT, -Ă, defavorizați, -te, adj., s. m. și f. (Om) dezavantajat. – V. defavoriza.

DEFAVORIZÁT, -Ă, defavorizați, -te, adj. Dezavantajat. – V. defavoriza.

*defavorizát adj. m., s. m., pl. defavorizáți; adj. f., s. f. defavorizátă, pl. defavorizáte

defavorizát adj. m., pl. defavorizáți; f. sg. defavorizátă, pl. defavorizáte

defavorizá vt [At: I. GOLESCU, C. / V: (înv) desf~ / Pzi: ~zéz / E: fr défavoriser] 1 A lipsi de o favoare Si: (înv) a defavora (1). 2 A dezavantaja. 3 A discredita.

DEFAVORIZÁ, defavorizez, vb. I. Tranz. A dezavantaja. – Din fr. défavoriser.

DEFAVORIZÁ, defavorizez, vb. I. Tranz. A dezavantaja. – Din fr. défavoriser.

defavorizá (a ~) vb., ind. prez. 3 defavorizeáză

defavorizá vb., ind. prez. 1 sg. defavorizéz, 3 sg. și pl. defavorizeáză

DEFAVORIZÁ vb. v. dezavantaja.

A defavoriza ≠ a favoriza

DEFAVORIZÁ vb. I. tr. A dezavantaja. [< fr. défavoriser].

DEFAVORIZÁ vb. tr. a dezavantaja. (< fr. défavoriser)

A DEFAVORIZÁ ~éz tranz. (persoane) A pune în dezavantaj; a dezavantaja; a frustra. /<fr. défavoriser


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DEFAVORIZÁ vb. a dezavantaja, (fig.) a handicapa. (Statura îl ~.)

Intrare: defavoriza
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) defavoriza defavorizare defavorizat defavorizând singular plural
defavorizea defavorizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) defavorizez (să) defavorizez defavorizam defavorizai defavorizasem
a II-a (tu) defavorizezi (să) defavorizezi defavorizai defavorizași defavorizaseși
a III-a (el, ea) defavorizea (să) defavorizeze defavoriza defavoriză defavorizase
plural I (noi) defavorizăm (să) defavorizăm defavorizam defavorizarăm defavorizaserăm, defavorizasem*
a II-a (voi) defavorizați (să) defavorizați defavorizați defavorizarăți defavorizaserăți, defavorizaseți*
a III-a (ei, ele) defavorizea (să) defavorizeze defavorizau defavoriza defavorizaseră
Intrare: defavorizat
defavorizat adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular defavorizat defavorizatul defavoriza defavorizata
plural defavorizați defavorizații defavorizate defavorizatele
genitiv-dativ singular defavorizat defavorizatului defavorizate defavorizatei
plural defavorizați defavorizaților defavorizate defavorizatelor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)