opțiuni
  • info

2 intrări

21 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEFAVORIZARE, defavorizări, s. f. Acțiunea de a defavoriza. – V. defavoriza.

DEFAVORIZARE, defavorizări, s. f. Acțiunea de a defavoriza. – V. defavoriza.

defavorizare sf [At: MDA ms / V: (Înv) desf~ / Pl: ~zări / E: defavoriza] 1 Lipsire a cuiva de o favoare Si: defavorizat1 (1), (înv) defavorare (1), defavorat1 (1). 2 Dezavantajare. 3 Discreditare.

DEFAVORIZARE s.f. Acțiunea de a defavoriza. [< defavoriza].

DEFAVORIZA, defavorizez, vb. I. Tranz. A dezavantaja. – Din fr. défavoriser.

DEFAVORIZA, defavorizez, vb. I. Tranz. A dezavantaja. – Din fr. défavoriser.

defavoriza vt [At: I. GOLESCU, C. / V: (înv) desf~ / Pzi: ~zez / E: fr défavoriser] 1 A lipsi de o favoare Si: (înv) a defavora (1). 2 A dezavantaja. 3 A discredita.

desfavoriza v vz defavoriza

desfavorizare sf vz defavorizare

DEFAVORIZA vb. I. tr. A dezavantaja. [< fr. défavoriser].

DEFAVORIZA vb. tr. a dezavantaja. (< fr. défavoriser)

A DEFAVORIZA ~ez tranz. (persoane) A pune în dezavantaj; a dezavantaja; a frustra. /<fr. défavoriser

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

defavorizare s. f., g.-d. art. defavorizării; pl. defavorizări

*defavorizare s. f., g.-d. art. defavorizării; pl. defavorizări

defavorizare s. f. → favorizare

defavoriza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. defavorizez, 3 defavorizează; conj. prez. 1 sg. să defavorizez, 3 să defavorizeze corectat(ă)

defavoriza (a ~) vb., ind. prez. 3 defavorizează

defavoriza vb., ind. prez. 1 sg. defavorizez, 3 sg. și pl. defavorizează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEFAVORIZARE s. v. dezavantajare.

Defavorizare ≠ favorizare

DEFAVORIZA vb. v. dezavantaja.

DEFAVORIZA vb. a dezavantaja, (fig.) a handicapa. (Statura îl ~.)

A defavoriza ≠ a favoriza

Intrare: defavorizare
defavorizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • defavorizare
  • defavorizarea
plural
  • defavorizări
  • defavorizările
genitiv-dativ singular
  • defavorizări
  • defavorizării
plural
  • defavorizări
  • defavorizărilor
vocativ singular —
plural —
desfavorizare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: defavoriza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • defavoriza
  • defavorizare
  • defavorizat
  • defavorizatu‑
  • defavorizând
  • defavorizându‑
 singular plural
  • defavorizează
  • defavorizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • defavorizez
 (să)
  • defavorizez
  • defavorizam
  • defavorizai
  • defavorizasem
a II-a (tu)
  • defavorizezi
 (să)
  • defavorizezi
  • defavorizai
  • defavorizași
  • defavorizaseși
a III-a (el, ea)
  • defavorizează
 (să)
  • defavorizeze
  • defavoriza
  • defavoriză
  • defavorizase
plural I (noi)
  • defavorizăm
 (să)
  • defavorizăm
  • defavorizam
  • defavorizarăm
  • defavorizaserăm
  • defavorizasem
a II-a (voi)
  • defavorizați
 (să)
  • defavorizați
  • defavorizați
  • defavorizarăți
  • defavorizaserăți
  • defavorizaseți
a III-a (ei, ele)
  • defavorizează
 (să)
  • defavorizeze
  • defavorizau
  • defavorizară
  • defavorizaseră
desfavoriza
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

defavorizare, defavorizărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi defavoriza DEX '09 DEX '98 DN

defavoriza, defavorizezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.