opțiuni
  • info

2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DECROMAT, -Ă, decromați, -te, adj. (Despre forme de tipar) De pe care a fost înlăturat stratul de crom depus. – V. decroma.

DECROMAT, -Ă, decromați, -te, adj. (Despre forme de tipar) De pe care a fost înlăturat stratul de crom depus. – V. decroma.

decromat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: decroma] Decromare.

decromat2, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~ați, ~e / E: decroma] (D. forme de tipar) De pe care a fost înlăturat stratul de crom depus.

DECROMA, decromez, vb. I. Tranz. A înlătura stratul de crom depus pe o formă de tipar. – Pref. de- + croma.

decroma vt [At: LTR2 / Pzi: ~mez / E: de(s)- + croma] (C.i. forme de tipar) A înlătura stratul de crom.

DECROMA, decromez, vb. I. Tranz. A înlătura stratul de crom depus pe o formă de tipar. – De(s)- + croma.

DECROMA vb. I. tr. A înlătura stratul de crom depus pe o formă de tipar. [< de- + croma].

DECROMA vb. tr. a înlătura stratul de crom depus pe o formă de tipar. (< fr. déchromer)

A DECROMA ~ez tranz. (forme de tipar) A curăța de stratul de crom depus. /de[s] + a croma

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

decroma (a ~) (desp. de-cro-) vb., ind. prez. 1 sg. decromez, 3 decromează; conj. prez. 1 sg. să decromez, 3 să decromeze

decroma (a ~) (de-cro-) vb., ind. prez. 3 decromează

decroma vb. (sil. -cro-), ind. prez. 1 sg. decromez, 3 sg. și pl. decromează

Intrare: decromat
decromat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • decromat
  • decromatul
  • decromatu‑
  • decromată
  • decromata
plural
  • decromați
  • decromații
  • decromate
  • decromatele
genitiv-dativ singular
  • decromat
  • decromatului
  • decromate
  • decromatei
plural
  • decromați
  • decromaților
  • decromate
  • decromatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: decroma
  • silabație: de-cro-ma info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • decroma
  • decromare
  • decromat
  • decromatu‑
  • decromând
  • decromându‑
 singular plural
  • decromează
  • decromați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • decromez
 (să)
  • decromez
  • decromam
  • decromai
  • decromasem
a II-a (tu)
  • decromezi
 (să)
  • decromezi
  • decromai
  • decromași
  • decromaseși
a III-a (el, ea)
  • decromează
 (să)
  • decromeze
  • decroma
  • decromă
  • decromase
plural I (noi)
  • decromăm
 (să)
  • decromăm
  • decromam
  • decromarăm
  • decromaserăm
  • decromasem
a II-a (voi)
  • decromați
 (să)
  • decromați
  • decromați
  • decromarăți
  • decromaserăți
  • decromaseți
a III-a (ei, ele)
  • decromează
 (să)
  • decromeze
  • decromau
  • decromară
  • decromaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

decromat, decromatăadjectiv

  • 1. (Despre forme de tipar) De pe care a fost înlăturat stratul de crom depus. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • vezi decroma DEX '98 DEX '09

decroma, decromezverb

  • 1. A înlătura stratul de crom depus pe o formă de tipar. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • Prefix de- + croma. DEX '09 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.