O definiție pentru deconcertanță
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
deconcertanță s. f., g. -d. art. deconcertanței
Intrare: deconcertanță
deconcertanță substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||