2 intrări
13 definiții
din care- explicative (9)
- morfologice (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DECOMANDARE, decomandări, s. f. Acțiunea de a decomanda. – V. decomanda.
DECOMANDARE, decomandări, s. f. Acțiunea de a decomanda. – V. decomanda.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
decomandare sf [At: DEX / Pl: ~dări / E: decomanda] Anulare a unei comenzi, a unei invitații, a unui ordin Si: contramandare, decomandat1.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECOMANDARE s.f. Acțiunea de a decomanda. [< decomanda].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECOMANDA, decomand, vb. I. Tranz. A anula o comandă, o invitație, un ordin; a contramanda. – Din fr. décommander.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECOMANDA, decomand, vb. I. Tranz. A anula o comandă, o invitație, un ordin; a contramanda. – Din fr. décommander.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
decomanda vt [At: CADE / Pzi: ~and / E: fr décommander] A anula o comandă, o invitație, un ordin Si: a contramanda.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECOMANDA, decomand, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A anula o comandă.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECOMANDA vb. I. tr. (Rar) A contramanda, a anula (o comandă, un ordin, o invitație). [P.i. decomand. / < fr. décommander].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECOMANDA vb. tr. a contramanda, a anula (o comandă, o invitație). (< fr. décommander)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A DECOMANDA decomand tranz. rar (dispoziții oficiale, legi, comenzi etc.) A declara nul printr-un ordin; a aboli; a abroga; a revoca; a anula; a contramanda; a infirma. /<fr. décommander
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
decomandare s. f. → comandare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
decomanda (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. decomand, 2 sg. decomanzi, 3 decomandă; conj. prez. 1 sg. să decomand, 3 să decomande
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de cata
- acțiuni
decomanda (a ~) vb., ind. prez. 3 decomandă
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
decomanda vb., ind. prez. 1 sg. decomand, 3 sg. și pl. decomandă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT4) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
decomandare, decomandărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a decomanda. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- decomanda DEX '09 DEX '98 DN
decomanda, decomandverb
- 1. A anula o comandă, o invitație, un ordin. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: anula contramanda
etimologie:
- décommander DEX '09 DEX '98 DN