2 intrări

2 definiții

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

decoabitare s. f. → coabitare

Intrare: decoabitare
decoabitare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • decoabitare
  • decoabitarea
plural
genitiv-dativ singular
  • decoabitări
  • decoabitării
plural
vocativ singular
plural
Intrare: decoabita
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • decoabita
  • decoabitare
  • decoabitat
  • decoabitatu‑
  • decoabitând
  • decoabitându‑
singular plural
  • decoabitea
  • decoabitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • decoabitez
(să)
  • decoabitez
  • decoabitam
  • decoabitai
  • decoabitasem
a II-a (tu)
  • decoabitezi
(să)
  • decoabitezi
  • decoabitai
  • decoabitași
  • decoabitaseși
a III-a (el, ea)
  • decoabitea
(să)
  • decoabiteze
  • decoabita
  • decoabită
  • decoabitase
plural I (noi)
  • decoabităm
(să)
  • decoabităm
  • decoabitam
  • decoabitarăm
  • decoabitaserăm
  • decoabitasem
a II-a (voi)
  • decoabitați
(să)
  • decoabitați
  • decoabitați
  • decoabitarăți
  • decoabitaserăți
  • decoabitaseți
a III-a (ei, ele)
  • decoabitea
(să)
  • decoabiteze
  • decoabitau
  • decoabita
  • decoabitaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)