2 intrări

8 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DECIOCĂLA, deciocălez, vb. I. Tranz. (Regional) A desface în părțile componente; a demonta. Moș Nichifor deciocălase căruța și-o ungea. CREANGĂ, P. 112.

DECIOCĂLA, deciocălez, vb. I. Tranz. (Reg.) A desface un obiect în părțile componente; a demonta. – Din de(s)- + ciocălău.

deciocălà v. Mold. 1. a lua cocenile de pe porumb; 2. fig. a scoate roatele căruții: deciocălase căruța și o ungea CR. [V. ciocălău].

desciocăléz și decĭo- v. tr. (d. cĭocălăŭ. V. încĭocălez). Est. Dezghioc, curăț cĭocălăiĭ de pănușĭ. Desfac, demontez (un car, o mașină). V. refl. Mă desfac, mă desprind (ca carnea de pe oase pin ferbere).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

deciocăla, deciocălez, vb. I (reg.) 1. a curăța știuleții de foi. 2. a scoate roatele căruței.

Intrare: deciocălat
deciocălat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deciocălat
  • deciocălatul
  • deciocălatu‑
  • deciocăla
  • deciocălata
plural
  • deciocălați
  • deciocălații
  • deciocălate
  • deciocălatele
genitiv-dativ singular
  • deciocălat
  • deciocălatului
  • deciocălate
  • deciocălatei
plural
  • deciocălați
  • deciocălaților
  • deciocălate
  • deciocălatelor
vocativ singular
plural
Intrare: deciocăla
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • deciocăla
  • deciocălare
  • deciocălat
  • deciocălatu‑
  • deciocălând
  • deciocălându‑
singular plural
  • deciocălea
  • deciocălați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • deciocălez
(să)
  • deciocălez
  • deciocălam
  • deciocălai
  • deciocălasem
a II-a (tu)
  • deciocălezi
(să)
  • deciocălezi
  • deciocălai
  • deciocălași
  • deciocălaseși
a III-a (el, ea)
  • deciocălea
(să)
  • deciocăleze
  • deciocăla
  • deciocălă
  • deciocălase
plural I (noi)
  • deciocălăm
(să)
  • deciocălăm
  • deciocălam
  • deciocălarăm
  • deciocălaserăm
  • deciocălasem
a II-a (voi)
  • deciocălați
(să)
  • deciocălați
  • deciocălați
  • deciocălarăți
  • deciocălaserăți
  • deciocălaseți
a III-a (ei, ele)
  • deciocălea
(să)
  • deciocăleze
  • deciocălau
  • deciocăla
  • deciocălaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

deciocăla, deciocălezverb

etimologie:
  • de(s)- + ciocălău DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.