10 definiții pentru decastil
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DECASTIL, decastiluri, s. n. Templu grecesc a cărui fațadă este compusă din zece coloane. – Din fr. décastyle.
decastil sn [At: PROT. - POP., N. D. / V: (înv) ~tul / Pl: ~uri / E: fr décastyle] Templu grecesc decorat cu zece coloane în față.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECASTIL, decastiluri, s. n. Templu grecesc decorat cu zece coloane în față. – Din fr. décastyle.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
DECASTIL s.n. Templu grecesc decorat cu zece coloane în față. [< fr. décastyle, cf. gr. deka – zece, stylos – coloană].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECASTIL, -Ă adj., s. n. (templu grecesc) decorat cu zece coloane în față. (< fr. décastyle)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
decastul sn vz decastil
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!decastil (templu cu zece coloane) (desp. -cas-til) s. n., pl. decastiluri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de cata
- acțiuni
!decastil (-cas-til/-ca-stil) s. n., pl. decastiluri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
decastil s. n. (sil. mf. -stil), pl. decastiluri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
DECA- „zece, înzecit, de zece ori”. ◊ gr. deka „zece” > fr. déca-, it. id., engl. id., germ. deka- > rom. deca-. □ ~cord (v. -cord), s. n., instrument muzical asemănător cu harpa, avînd zece coarde; ~edru (v. -edru), s. n., figură geometrică avînd zece fețe; ~fil (v. -fil2), adj., cu zece frunze sau foi; ~gin (v. -gin), adj., cu zece pistile; ~ginie (v. -ginie), s. f., grupă de plante cu zece pistile, în clasificarea linneană; ~gon (v. -gon2), s. n., poligon cu zece laturi; ~mer (v. -mer), adj., compus din zece părți; ~petal (v. -petal), adj., (despre corolă) care are zece petale; ~pod (v. -pod), adj., care are zece picioare; ~pode (v. -pod), s. n. pl., 1. Ordin de moluște cefalopode care au zece tentacule. 2. Ordin de crustacee superioare care posedă cinci perechi de picioare; ~silab (v. -silab), adj., s. m., (vers) compus din zece silabe; ~stil (v. -stil), adj., s. n., (templu) a cărui fațadă este compusă din zece coloane.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
- silabație: de-cas-til, de-ca-stil
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOOM 3, DOOM 2 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
decastil, decastilurisubstantiv neutru
- 1. Templu grecesc a cărui fațadă este compusă din zece coloane. DEX '09 DN
etimologie:
- décastyle DEX '09 DEX '98 DN