2 intrări

4 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

decartelizare sf [At: SFC IV, 311 / Pl: ~zări / E: fr décartellisation] Proces de desființare a cartelurilor.

DECARTELIZÁ vb. tr. a desființa (prin lege) cartelurile de producție. (< fr. décartelliser)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

decartelizáre s. f., pl. decartelizări

decartelizá vb., ind. prez.3 sg. decartelizeáză

Intrare: decartelizare
decartelizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • decartelizare
  • decartelizarea
plural
  • decartelizări
  • decartelizările
genitiv-dativ singular
  • decartelizări
  • decartelizării
plural
  • decartelizări
  • decartelizărilor
vocativ singular
plural
Intrare: decarteliza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • decarteliza
  • decartelizare
  • decartelizat
  • decartelizatu‑
  • decartelizând
  • decartelizându‑
singular plural
  • decartelizea
  • decartelizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • decartelizez
(să)
  • decartelizez
  • decartelizam
  • decartelizai
  • decartelizasem
a II-a (tu)
  • decartelizezi
(să)
  • decartelizezi
  • decartelizai
  • decartelizași
  • decartelizaseși
a III-a (el, ea)
  • decartelizea
(să)
  • decartelizeze
  • decarteliza
  • decarteliză
  • decartelizase
plural I (noi)
  • decartelizăm
(să)
  • decartelizăm
  • decartelizam
  • decartelizarăm
  • decartelizaserăm
  • decartelizasem
a II-a (voi)
  • decartelizați
(să)
  • decartelizați
  • decartelizați
  • decartelizarăți
  • decartelizaserăți
  • decartelizaseți
a III-a (ei, ele)
  • decartelizea
(să)
  • decartelizeze
  • decartelizau
  • decarteliza
  • decartelizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)