6 definiții pentru decalvație


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DECALVÁȚIE, decalvații, s. f. 1. (Rar) Calviție. 2. Pedeapsă, în vechiul drept, care consta în raderea părului de pe capul condamnaților. – Din fr. décalvation, lat. decalvatio.

DECALVÁȚIE, decalvații, s. f. 1. (Rar) Calviție. 2. Pedeapsă, în vechiul drept, care consta în raderea părului de pe capul condamnaților. – Din fr. décalvation, lat. decalvatio.

decalvație sf [At: DEX / Pl: ~ii / E: fr décalvation, lat decalvatio] 1 (Rar) Calviție. 2 (Jur; înv) Măsură punitivă care consta în raderea părului de pe capul condamnaților.

DECALVÁȚIE s.f. (Rar) Calviție. ♦ Pedeapsă în vechiul drept prin care se rădea capul condamnaților. [Gen. -iei. / cf. lat. bis. decalvatio, fr. décalvation].

DECALVÁȚIE s. f. 1. calviție. 2. pedeapsă în vechiul drept prin care se rădea capul condamnaților. (< lat. decalvatio, fr. décalvation)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

decalváție (-ți-e) s. f., art. decalváția (-ți-a), g.-d. art. decalváției; pl. decalváții, art. decalváțiile (-ți-i-)

decalváție (sil. -ți-e), art. decalváția (sil. -ți-a), g.-d. art. decalváției; pl. decalváții, art. decalváțiile (sil. -ți-i-)

Intrare: decalvație
decalvație substantiv feminin
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • decalvație
  • decalvația
plural
  • decalvații
  • decalvațiile
genitiv-dativ singular
  • decalvații
  • decalvației
plural
  • decalvații
  • decalvațiilor
vocativ singular
plural

decalvație

  • surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. Pedeapsă, în vechiul drept, care consta în raderea părului de pe capul condamnaților.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: