2 intrări

2 definiții

DEBUTONÁ vb. tr., refl. a (se) descheia (la) nasturi. (< fr. déboutonner)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

debutoná vb., ind. prez.1 sg. debutonéz, 3 sg. și pl. debutoneáză

Intrare: debutona
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • debutona
  • debutonare
  • debutonat
  • debutonatu‑
  • debutonând
  • debutonându‑
singular plural
  • debutonea
  • debutonați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • debutonez
(să)
  • debutonez
  • debutonam
  • debutonai
  • debutonasem
a II-a (tu)
  • debutonezi
(să)
  • debutonezi
  • debutonai
  • debutonași
  • debutonaseși
a III-a (el, ea)
  • debutonea
(să)
  • debutoneze
  • debutona
  • debutonă
  • debutonase
plural I (noi)
  • debutonăm
(să)
  • debutonăm
  • debutonam
  • debutonarăm
  • debutonaserăm
  • debutonasem
a II-a (voi)
  • debutonați
(să)
  • debutonați
  • debutonați
  • debutonarăți
  • debutonaserăți
  • debutonaseți
a III-a (ei, ele)
  • debutonea
(să)
  • debutoneze
  • debutonau
  • debutona
  • debutonaseră
Intrare: debutonat
debutonat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • debutonat
  • debutonatul
  • debutonatu‑
  • debutona
  • debutonata
plural
  • debutonați
  • debutonații
  • debutonate
  • debutonatele
genitiv-dativ singular
  • debutonat
  • debutonatului
  • debutonate
  • debutonatei
plural
  • debutonați
  • debutonaților
  • debutonate
  • debutonatelor
vocativ singular
plural
debutonare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • debutonare
  • debutonarea
plural
  • debutonări
  • debutonările
genitiv-dativ singular
  • debutonări
  • debutonării
plural
  • debutonări
  • debutonărilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)