2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

deboșat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: deboșa] Deboșare.

deboșat2, ~ă smf, a [At: DN3 / Pl: ~ați, ~e / E: fr débauché] 1-2 (Persoană) care duce o viață desfrânată.

DEBOȘÁT, -Ă adj., s.m. și f. (Franțuzism) (Om) decăzut, vicios, corupt. [< fr. débauché].

DEBOȘÁT, -Ă adj., s. m. f. (om) decăzut, vicios, corupt. (< fr. débauché)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

deboșát (rar) adj. m., s. m., pl. deboșáți; adj. f., s. f. deboșátă, pl. deboșáte

deboșát adj. m., s. m., pl. deboșáți; f. sg. deboșátă, pl. deboșáte

Intrare: deboșată
deboșată substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deboșa
  • deboșata
plural
  • deboșate
  • deboșatele
genitiv-dativ singular
  • deboșate
  • deboșatei
plural
  • deboșate
  • deboșatelor
vocativ singular
plural
Intrare: deboșat (adj.)
deboșat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deboșat
  • deboșatul
  • deboșatu‑
  • deboșa
  • deboșata
plural
  • deboșați
  • deboșații
  • deboșate
  • deboșatele
genitiv-dativ singular
  • deboșat
  • deboșatului
  • deboșate
  • deboșatei
plural
  • deboșați
  • deboșaților
  • deboșate
  • deboșatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)