2 intrări

6 definiții

deboșát2, -ă smf a [At: DN3 / Pl: ~áți, ~e / E: fr débauché] 1-2 (Persoană) care duce o viață desfrânată.

deboșát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: deboșa] Deboșare.

deboșát (rar) adj. m., s. m., pl. deboșáți; adj. f., s. f. deboșátă, pl. deboșáte

deboșát adj. m., s. m., pl. deboșáți; f. sg. deboșátă, pl. deboșáte

DEBOȘÁT, -Ă adj., s.m. și f. (Franțuzism) (Om) decăzut, vicios, corupt. [< fr. débauché].

DEBOȘÁT, -Ă adj., s. m. f. (om) decăzut, vicios, corupt. (< fr. débauché)

Intrare: deboșată
deboșată substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular deboșa deboșata
plural deboșate deboșatele
genitiv-dativ singular deboșate deboșatei
plural deboșate deboșatelor
vocativ singular
plural
Intrare: deboșat (adj.)
deboșat adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular deboșat deboșatul deboșa deboșata
plural deboșați deboșații deboșate deboșatele
genitiv-dativ singular deboșat deboșatului deboșate deboșatei
plural deboșați deboșaților deboșate deboșatelor
vocativ singular
plural