opțiuni
  • info

2 intrări

9 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

deboșa vtf [At: DN3 / Pzi: ~șez / E: fr debaucher] (Frm) A antrena pe cineva la o viață dezordonată, la desfrâu Si: a corupe, a perverti.

DEBOȘA vb. I. tr., refl. (Franțuzism) A face (pe cineva) să se dedea la desfrîu; a perverti, a corupe, a strica. [< fr. débaucher].

DEBOȘA vb. tr., refl. a face (pe cineva) să se dedea la desfrâu; a perverti. (< fr. débaucher)

deboșă sf [At: DN3 / Pl: ~șe / E: fr débauche] (Frm) 1 Căutare permanentă de plăceri senzuale. 2 Abuz de mâncare și băutură.

DEBOȘĂ s.f. (Franțuzism) Exces, abuz de mîncare și de băutură. ♦ Decădere a moravurilor. [< fr. débauche].

DEBOȘĂ s. f. exces, abuz de mâncare și de băutură. ◊ decădere a moravurilor. (< fr. débauche)

DEBOȘĂ ~e f. Uz excesiv de mâncare și de băutură. /<fr. débauche

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

deboșa vb., ind. prez.3 sg. deboșează

deboșă s. f., pl. deboșe

Intrare: deboșa
verb (VT202)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • deboșa
  • deboșare
  • deboșat
  • deboșatu‑
  • deboșând
  • deboșându‑
 singular plural
  • deboșează
  • deboșați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • deboșez
 (să)
  • deboșez
  • deboșam
  • deboșai
  • deboșasem
a II-a (tu)
  • deboșezi
 (să)
  • deboșezi
  • deboșai
  • deboșași
  • deboșaseși
a III-a (el, ea)
  • deboșează
 (să)
  • deboșeze
  • deboșa
  • deboșă
  • deboșase
plural I (noi)
  • deboșăm
 (să)
  • deboșăm
  • deboșam
  • deboșarăm
  • deboșaserăm
  • deboșasem
a II-a (voi)
  • deboșați
 (să)
  • deboșați
  • deboșați
  • deboșarăți
  • deboșaserăți
  • deboșaseți
a III-a (ei, ele)
  • deboșează
 (să)
  • deboșeze
  • deboșau
  • deboșară
  • deboșaseră
Intrare: deboșă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deboșă
  • deboșa
plural
  • deboșe
  • deboșele
genitiv-dativ singular
  • deboșe
  • deboșei
plural
  • deboșe
  • deboșelor
vocativ singular —
plural —
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

deboșa, deboșezverb

etimologie:

deboșă, deboșesubstantiv feminin

  • 1. franțuzism Exces, abuz de mâncare și de băutură. DN
    • 1.1. Decădere a moravurilor. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.