O definiție pentru de-a dreapta drept (3)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!de-a dreápta loc. adv., loc. prep.

Intrare: de-a dreapta
adverb (I8)
  • de-a dreapta
drept1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A34)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • drept
  • dreptul
  • dreptu‑
  • dreaptă
  • dreapta
plural
  • drepți
  • drepții
  • drepte
  • dreptele
genitiv-dativ singular
  • drept
  • dreptului
  • drepte
  • dreptei
plural
  • drepți
  • drepților
  • drepte
  • dreptelor
vocativ singular
plural
drept2 (adv.) adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • drept
  • drep‑
drept3 (prep.) prepoziție
prepoziție (I12)
Surse flexiune: DOR
  • drept
  • drep‑
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)