2 intrări
8 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEȘERTIFICARE, deșertificări, s. f. Transformare a unei regiuni în deșert. – De la deșert (după fr. désertification).
DEȘERTIFICARE, deșertificări, s. f. Transformare a unei regiuni în deșert. – De la deșert (după fr. désertification).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
deșertificare sf [At: DRC / Pl: ~cări / E: fr désertification] Transformare a unei regiuni în deșert (23).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEȘERTIFICARE s. f. transformare a unei regiuni în deșert. (după fr. désertification)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
deșertificare s. f. Transformarea unei regiuni în deșert ◊ „Acolo unde dispar pădurile se instalează deșertul [...] «Deșertificarea» – un fenomen de ample proporții.” Sc. 5 X 77 p. 5. ◊ „[...] în Africa [...] circa 150 milioane de oameni sunt amenințați de efectele calamităților deșertificării și secetei [...]” Sc. 1 XI 84 p. 6. ◊ „Spania este țara din Europa occidentală cu cel mai mare risc de deșertificare [...]” I.B.9 VII 87 p. 8 (din deșert; cf. fr. désertification; PR 1960; DTN 1976; DEX-S)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DEȘERTIFICA, pers. 3 deșertifică, vb. I. Refl. A se transforma în deșert, a deveni deșert. – Din deșertificare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
deșertificare s. f., pl. deșertificări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
deșertifica (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se deșertifică, imperf. 3 pl. se deșertificau; conj. prez. 3 să se deșertifice; ger. deșertificându-se corectat(ă)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
deșertifica (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se deșertifică
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de gall
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (V14) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
deșertificare, deșertificărisubstantiv feminin
- 1. Transformare a unei regiuni în deșert. DEX '09 DEX '98 DCR2
- Acolo unde dispar pădurile se instalează deșertul [...] «Deșertificarea» – un fenomen de ample proporții. Sc. 5 X 77 p. 5. DCR2
- [...] în Africa [...] circa 150 milioane de oameni sunt amenințați de efectele calamităților deșertificării și secetei [...] Sc. 1 XI 84 p. 6. DCR2
- Spania este țara din Europa occidentală cu cel mai mare risc de deșertificare [...] I.B.9 VII 87 p. 8. DCR2
-
etimologie:
- deșert DEX '09 DEX '98 DCR2
- désertification DEX '09 MDN '00 DCR2
-
deșertificaverb
- 1. A se transforma în deșert, a deveni deșert. DEX '09
etimologie:
- deșertificare DEX '09