daravelă daraveră

  • 1. Situație complicată, fără ieșire.
    exemple
    • Directorul cancelariei n-are de lucru și găsește cu cale să spuie și mitropolitului de daravera noastră cu castraveții. STĂNOIU, C. I. 125.
      surse: DLRLC
    • Era cît pe ce să fie pus la închisoare din pricina amestecului într-o daraveră a unor răzeși de la Dorna. HOGAȘ, DR. 247.
      surse: DLRLC
    • Intru în trăsură și mă duc la d-l aga, deși nu știam să fi avut vreo daraveră cu pristavii agiei. RUSSO, O. 138.
      surse: DLRLC
  • 2. Treburi, interese; afaceri (comerciale).
    surse: DEX '09 DLRLC (la) plural sinonime: negustorie 6 exemple
    exemple
    • Vulpea se depărta în grabă, cu botul în pămînt și tîrîndu-și coada pe zăpadă. – Merge și ea după daraverile ei, de... se gîndi Marinică. DUMITRIU, N. 14.
      surse: DLRLC
    • Bubi al nostru s-a lăsat pe tînjală, și în trei ani, el care era atît de expeditiv în alte daraveri, nu și-a putut trece nici un examen la Facultatea de drept. VLAHUȚĂ. O. A. II 218.
      surse: DLRLC
    • În vara anului 1907, aflîndu-mă în străinătate și avînd în țară daraveri, m-așez în trenul Berlin-București... să m-abat o zi, două pe la Iași. CARAGIALE, S. n. 111.
      surse: DLRLC
    • Lică nu se bizuie pe nimeni... nu se lasă în daraveri cu niște oameni, precum îl știe toată lumea pe cîrciumarul de la Moara-cu-noroc. SLAVICI, O. I 153.
      surse: DLRLC
    • Aducîndu-și aminte că mai are și alte daraveri în București, a mers drept în mahalaua negustorilor. CARAGIALE, O. III 48.
      surse: DLRLC
    • Cu rudele să mănînci, să bei, Daraveră să nu aibi cu ei. PANN, P. V. III 110.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • limba turcă dalavera
    surse: DEX '09
  • dare + avere
    surse: DEX '98 NODEX

10 definiții

daravere f. afacere, negustorie: cu rudele daraveri să nu aibi PANN. [Compus din dare și avere, modelat după turc. alișveriș].

daravére și (maĭ des) daravéră f., pl. ĭ (d. dare și avere după turc. alyšveriš. V. alișveriș). Fam. Afacere, negustorie, treabă. Belea: să scap și de daravera asta! – Pop. și -velă, pl. e și ĭ.

dărăvére sf vz daraveră

DARAVÉRĂ s. v. afacere, belea, bucluc, chestiune, dandana, interese, încurcătură, năpastă, neajuns, necaz, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, problemă, rău, supărare, treabă.

daravéră (-re), s. f.1. Treabă, afacere comercială. – 2. Încurcătură. – 3. (Arg.) Organ sexual. – Var. daravere, daravelă. Mr. daraveră. It. dare(e)avere „activ și pasiv”, termen comercial intrat prin filieră orientală, cf. ngr. νταραβέρι „mișcare comercială”, tc. dalavera „înșelătorie”, iud. sp. delabera „afacere” (Papahagi, Jb., XVI, 131; Wagner RFE, XXXIV, 40). În general se indică de obicei ipoteza unei combinații interne între dare și avere, pe baza modelului din tc. alișveriș (Tiktin; Candrea; Scriban); Pascu, II, 129, se referă greșit la tc. dever „mișcare comercială”, cf. dever. Sensul 3 apare și în tc. dalavera (Wagner, BF, X, 14).

alișveriș n. daravere, vânzare. [Turc. ALYȘVERIȘ, comerț, lit. luare-dare, după care s´a modelat sinonimul daravere].


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

daravéră s. v. AFACERE. BELEA. BUCLUC. CHESTIUNE. DANDANA. INTERESE. ÎNCURCĂTURĂ. NĂPASTĂ. NEAJUNS. NECAZ. NEMULȚUMIRE. NENOROCIRE. NEPLĂCERE. NEVOIE. PACOSTE. POCINOG. PROBLEMĂ. RĂU. SUPĂRARE. TREABĂ.


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

daravelă, daravele s. f. penis.

Intrare: daravere
daravere
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
Intrare: daravelă
daravelă (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F43) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular darave daravela
plural daraveli daravelile
genitiv-dativ singular daraveli daravelii
plural daraveli daravelilor
vocativ singular
plural
daravelă (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular darave daravela
plural daravele daravelele
genitiv-dativ singular daravele daravelei
plural daravele daravelelor
vocativ singular
plural
daraveră (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular darave daravera
plural daraveri daraverile
genitiv-dativ singular daraveri daraverii
plural daraveri daraverilor
vocativ singular
plural
daraveră (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular darave daravera
plural daravere daraverele
genitiv-dativ singular daravere daraverei
plural daravere daraverelor
vocativ singular
plural
daravelă (pl. -uri) substantiv feminin popular
substantiv feminin (F34)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular darave daravela
plural daraveluri daravelurile
genitiv-dativ singular daravele daravelei
plural daraveluri daravelurilor
vocativ singular
plural
daraveră (pl. -uri) substantiv feminin popular
substantiv feminin (F34)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular darave daravera
plural daraveruri daraverurile
genitiv-dativ singular daravere daraverei
plural daraveruri daraverurilor
vocativ singular
plural
Intrare: dărăvere
dărăvere
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.

9 definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

DARAVÉLĂ, daraveli, s. f. 1. Pățanie; încurcătură; bucluc, belea. 2. (La pl.) Treburi, interese; afaceri (comerciale), negustorie. [Var.: daravéră s. f.] – Din tc. dalavera.

DARAVÉRĂ s. f. v. daravelă.

DARAVÉLĂ s. f. v. daraveră.

DARAVÉRĂ, daraveri, s. f. 1. Pățanie; încurcătură; bucluc, belea. 2. Treburi, interese; afaceri (comerciale), negustorie. [Var.: daravélă s. f.] – Dare + avere (după it. dare et avere).

DARAVÉRĂ, daraveri, s. f. 1. Pățanie, încurcătură, bucluc, belea. Directorul cancelariei n-are de lucru și găsește cu cale să spuie și mitropolitului de daravera noastră cu castraveții. STĂNOIU, C. I. 125. Era cît pe ce să fie pus la închisoare din pricina a,estecului într-o daraveră a unor răzeși de la Dorna. HOGAȘ, DR. 247. Intru în trăsură și mă duc la d-l aga, deși nu știam să fi avut vreo daraveră cu pristavii agiei. RUSSO, O. 138. 2. Treabă, chestiune, afacere. Vulpea se depărta în grabă, cu botul în pămînt și tîrîndu-și coada pe zăpadă. – Merge și ea după daraverile ei, de... se gîndi Marinică. DUMITRIU, N. 14. Bubi al nostru s-a lăsat pe tînjală, și în trei ani, el care era atît de expeditiv în alte daraveri, nu și-a putut trece nici un examen la Facultatea de drept. VLAHUȚĂ. O. A. II 218. În vara anului 1907, aflîndu-mă în străinătate și avînd în țară daraveri, m-așez în trenul Berlin-București... să m-abat o zi, două pe la Iași. CARAGIALE, S. N. 111. 3. Afacere comercială, negustorie. Lică nu se bizuie pe nimeni... nu se lasă în dataveri cu niște oameni, precum îl știe toată lumea pe cîrciumarul de la Moara-cu-noroc. SLAVICI, O. I 153. Aducîndu-și aminte că mai are și alte daraveri în București, a mers drept în mahalaua negustorilor. CARAGIALE, O. III 48. Cu rudele să mănînci, să bei, Daraveră să nu aibi cu ei. PANN, P. V. III 110. – Pl. și: (popular) daraveruri (SADOVEANU, B. 91). – Variantă: daravélă, daraveli (PREDA, Î. 90, SADOVEANU, M. C. 134, ȘEZ. II 47) și (popular) daraveluri (C. PETRESCU, Î. II 199), s. f.

!daravélă/daravéră (înv., pop., fam.) s. f., g.-d. art. daravélei/daravérii; pl. daravéle/daravéri

daravéră s.f., g.-d. art. daravérii; pl. daravéri / daravére

DARAVÉRĂ ~e f. pop. Situație complicată, fără ieșire; belea; încurcătură; bucluc. [G.-D. daraverii] / dare + avere