dangă sf [At: COMAN, G. L. / V: ~ndă, ~nja / Pl: dăngi / E: nct] (Mun) 1 Afacere comună cu cineva. 2 (Pex) Treabă complicată și de durată. 3 Trăsătură de caracter negativă Si: nărav, viciu. 4 (Îe) A se da dandă A se apuca de băutură.

dandă sf vz dangă

danjă sf vz dangă