DAMASCHINAT, -Ă, damaschinați, -te, adj. 1. (Rar; despre mobile) Îmbrăcat în damasc. 2. (Despre cuțite, casete etc.) Incrustat cu firicele de aur sau de argint. ♦ (Despre oțeluri sudate) Care prezintă la suprafață desene în formă de vine șerpuitoare sau ramificate, asemănătoare cu cele făcute în trecut la săbiile din Damasc. – V. damaschina.

damaschinat², ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~ați, ~e / E: damaschina] 1 (D. oțel sau fier) Care are la suprafață un aspect moarat. 2 (D. unele obiecte metalice, mânerele unor arme) Care prezintă ornamente din încrustații de fire de argint sau aur. 3 (D. mobile) Îmbrăcat în damasc (1).

damaschinat¹ sn [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~uri / E: damaschina] (Înv) 1-3 Damaschinare (1-3).

DAMASCHINAT, -Ă, damaschinați, -te, adj. 1. (Rar; despre mobile) Îmbrăcat în damasc. 2. (Despre cuțite, casete etc.) Încrustat cu firicele de aur sau de argint. ♦ (Despre oțeluri sudate) Care prezintă la suprafață desene în formă de vine șerpuitoare sau ramificate, asemănătoare cu cele făcute la săbiile de odinioară din Damasc. – Din fr. damasquiné.

DAMASCHINAT, -Ă, damaschinați, -te, adj. (Rar, despre mobile) Îmbrăcat în damasc. Se trînti pe o canapea damaschinată. DELAVRANCEA, S. 113.

DAMASCHINAT adj. (Rar) 1. Îmbrăcat în damasc. 2. Încrustat cu firicele de aur sau de argint. [Cf. fr. damasquiné].

damaschinat a. (fier sau oțel) încrustat cu aur sau argint.

DAMASCHINA, damaschinez, vb. I. Tranz. 1. A îmbrăca în damasc. 2. A incrusta, într-un obiect de metal sau de fildeș, firicele de aur sau de argint. – Din fr. damasquiner.

damaschina vt [At: PONTBRIANT, D. / Pzi: ~nez / E: fr damasquiner, it damaschinare] 1-2 (C.i. metale sau arme, de obicei lama sau mânerul acestora) A suda sau a prelucra cu scopul de a-i mări rezistența, dându-i în același timp un aspect moarat. 3 A încrusta într-un obiect de oțel sau fier, firicele de aur sau de argint. 4 A face o țesătură asemănătoare cu damascul (1) Si: (înv) a damasca (1). 5 (Rar) A îmbrăca o mobilă în damasc (1).

DAMASCHINA, damaschinez, vb. I. Tranz. 1. A îmbrăca în damasc. 2. A încrusta, într-un obiect de oțel sau de fier, firicele de aur sau de argint. – Din fr. damasquiner.

DAMASCHINA vb. I. tr. (Rar) 1. A îmbrăca în damasc. 2. A încrusta în oțel sau în fier firicele de aur sau de argint. [< fr. damasquiner].

DAMASCHINA vb. tr. 1. a îmbrăca în damasc. 2. a încrusta în oțel, în fier, fildeș sau os firicele de aur sau de argint. (< fr. damasquiner)

A DAMASCHINA ~ez tranz. 1) A tapisa cu damasc. 2) (obiecte de oțel sau de fier) A încrusta cu firicele de aur sau de argint. /<fr. damasquiner

*damaschinéz v. tr. (d. ngr. damaskinós, de Damasc). Lucrez cu niște dungĭ particulare și cu niște vine de aur saŭ de argint în fer saŭ în oțel, cum se lucra odinioară la Damasc (Se zice și de stofele care prezentă asemenea aspect, ca damasca). Sabie damaschinată saŭ de Damasc, de oțel foarte fin.

damaschina (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. damaschinez, 3 damaschinează; conj. prez. 1 sg. să damaschinez, 3 să damaschineze

damaschina (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 damaschinează

damaschina vb., ind. prez. 1 sg. damaschinez, 3 sg. și pl. damaschinează