opțiuni
  • info

2 intrări

11 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DALMAT, -Ă, dalmați, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană originară sau locuitor din Dalmația. 2. Adj. Care aparține Dalmației sau dalmaților (1), privitor la Dalmația ori la dalmați. ♦ (Substantivat, f.) Limbă romanică ce s-a vorbit în Dalmația. – Din fr. dalmate.

dalmat, ~ă [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~ați, ~e / E: fr dalmate] 1-2 smf, a (Persoană) care făcea parte din populația de origine ilirică, romanizată, care a locuit în trecut pe teritoriul Dalmației. 3-4 smf, a (Om) originar din Dalmația. 5 smp Populație ilirică romanizată, care a locuit în trecut pe teritoriul Dalmației Si: (rar) dalmațian (1). 6-7 a Care aparține Dalmației sau dalmaților (5). 8-9 a Privitor la dalmați sau la Dalmația (5) Si: dalmatic (1-2), (îvr) dalmaticesc (3-4). 10 sf Limbă romanică, azi dispărută, vorbită de dalmați (5). 11 sf Dialect sârb vorbit în Dalmația.

DALMAT, -Ă, dalmați, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană născută și crescută în Dalmația. 2. Adj., s. m. și f. (Locuitor) din Dalmația. ♦ (Substantivat, f.) Limbă romanică ce s-a vorbit în Dalmația. – Din fr. dalmate.

DALMAT2, -Ă, dalmați, -te, s. m. și f. Persoană originară din Dalmația sau care locuiește în Dalmația.

DALMAT1, -Ă, dalmați, -te, adj. Din Dalmația. Limba dalmată.

DALMAT, -Ă I. adj., s. m. f. (locuitor) din Dalmația, dalmațian2. II. adj. referitor la Dalmația; dalmatic. ◊ (s. f.) limbă romanică, astăzi dispărută, vorbită în fosta provincie romană Dalmația. (< fr. dalmate)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dalmat (referitor la Dalmația) adj. m., s. m., pl. dalmați; adj. f., s. f. dalmată, pl. dalmate

dalmat (referitor la Dalmația) adj. m., s. m., pl. dalmați; adj. f., s. f. dalmată, pl. dalmate

dalmat adj. m., s. m., pl. dalmați; f. sg. dalmată, pl. dalmate

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DALMAT adj. v. dalmatic.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

DALMÁT, -Ă (< fr., lat.) adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține Dalmației, care se referă la Dalmația; dalmatic. ♦ Limba ~ = limbă romanică, astăzi dispărută (ultimul cunoscător, Antonio Udina Burbur, a murit în 1898). A fost vorbită în fosta provincie romană Dalmația. Avea două dialecte: ragusan, în sud, și vegliot, în nord. 2. S. m. și f. Locuitor al Dalmației.

Intrare: dalmat (adj.)
dalmat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dalmat
  • dalmatul
  • dalmatu‑
  • dalmată
  • dalmata
plural
  • dalmați
  • dalmații
  • dalmate
  • dalmatele
genitiv-dativ singular
  • dalmat
  • dalmatului
  • dalmate
  • dalmatei
plural
  • dalmați
  • dalmaților
  • dalmate
  • dalmatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: dalmat (s.m.)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dalmat
  • dalmatul
  • dalmatu‑
plural
  • dalmați
  • dalmații
genitiv-dativ singular
  • dalmat
  • dalmatului
plural
  • dalmați
  • dalmaților
vocativ singular
  • dalmatule
  • dalmate
plural
  • dalmaților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dalmat, dalmatăadjectiv

etimologie:

dalmat, dalmațisubstantiv masculin
dalmată, dalmatesubstantiv feminin

  • 1. Persoană originară sau locuitor din Dalmația. DEX '09 DLRLC MDN '00
    sinonime: dalmațian
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.