2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DALMAȚIÁN, -Ă, dalmațieni, -e, s. m. și f. Rasă de câini de talie mijlocie cu părul scurt de culoare albă cu numeroase pete mici negre sau maro-închis. ◊ (Adjectival) Câine dalmațian. [Pr.: -ți-an] – Din fr. dalmatien.

dalmațian, ~ă [At: ENC. AGR. I, 556 / Pl: ~ieni, ~iene / E: Dalmația + -an] 1-2 smf, a (Persoană) care face parte din populația de bază a regiunii situată pe litoralul oriental al Adriaticii Si: dalmatin (1-2). 3-4 smf, a (Persoană) care este originară din regiunea situată pe litoralul oriental al Adriaticii Si: (rar) dalmatin (3-4). 5 smp Populație care locuiește în această regiune Si: (rar) dalmatin (5). 6-7 a Care se referă la Dalmația sau la dalmațieni (5) Si: (rar) dalmatin (6-7). 8-9 a Care aparține Dalmației sau dalmațienilor (5) Si: (rar) dalmatin (8-9). 10-11 sm, a (Șîs dog sau câine ~) (Câine de vânătoare de talie mare), care are blana albă, cu pete mici, negre (sau maro) adesea uniforme ca întindere și repartiție Si: (rar) dalmatin (10-11).

DALMAȚIÁN, -Ă, dalmațieni, -e, s. m. și f. Specie de câine de talie mijlocie cu părul scurt de culoare albă cu numeroase pete mici negre sau maro-închis. ♦ (Adjectival) Câine dalmațian. [Pr.: -ți-an] – Din fr. dalmatien.

DALMAȚIÁN2, -Ă adj. 1. dalmat. 2. (fig.; despre biografia, comportamentul cuiva) pătat de atitudini degradante; (despre oameni) secătură, om de nimic, netrebnic. (< fr. dalmatien)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dalmațián (-ți-an) adj. m., s. m., pl. dalmațiéni (-ți-eni); adj. f., s. f. dalmațiánă, pl. dalmațiéne

dalmațián adj. m., s. m. (sil. -ți-an), pl. dalmațiéni (sil. -ți-eni); f. sg. dalmațiánă, pl. dalmațiéne

Intrare: dalmațiană
dalmațiană substantiv feminin
  • silabație: -ți-a-nă info
substantiv feminin (F17)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dalmația
  • dalmațiana
plural
  • dalmațiene
  • dalmațienele
genitiv-dativ singular
  • dalmațiene
  • dalmațienei
plural
  • dalmațiene
  • dalmațienelor
vocativ singular
plural
Intrare: dalmațian (adj.)
dalmațian1 (adj.) adjectiv
  • silabație: -ți-an info
adjectiv (A21)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dalmațian
  • dalmațianul
  • dalmațianu‑
  • dalmația
  • dalmațiana
plural
  • dalmațieni
  • dalmațienii
  • dalmațiene
  • dalmațienele
genitiv-dativ singular
  • dalmațian
  • dalmațianului
  • dalmațiene
  • dalmațienei
plural
  • dalmațieni
  • dalmațienilor
  • dalmațiene
  • dalmațienelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dalmațian, -ă dalmațiană

  • 1. Rasă de câini de talie mijlocie cu părul scurt de culoare albă cu numeroase pete mici negre sau maro-închis.
    surse: DEX '09 MDN '00 attach_file un exemplu
    exemple

etimologie: